Suspendarea Listei ocupațiilor deficitare și dezactivarea unor fluxuri din platforma WorkInRomania creează incertitudine pentru angajatorii care recrutează lucrători din state terțe, susține Mariana Manole, specialist în migrație internațională și mobilitatea forței de muncă, într-o analiză transmisă Economedia.

Analiza urmărește efectele suspendării Ordinului nr. 1073/2026, prin care fusese aprobată Lista ocupațiilor deficitare, și pune în discuție modul în care autoritățile gestionează continuitatea procedurilor de recrutare a lucrătorilor străini.

Potrivit autoarei, problema depășește litigiul dintre Patronatul Importatorilor de Forță de Muncă (PIFM) și autorități și ridică întrebări despre funcționarea întregului mecanism introdus prin OUG nr. 32/2026.

Ce s-a întâmplat cu platforma WorkInRomania

În dosarul nr. 5633/2/2026, Curtea de Apel București a suspendat executarea Ordinului nr. 1073/2026 privind Lista ocupațiilor deficitare.

Ulterior, platforma oficială WorkInRomania a anunțat dezactivarea fluxurilor pentru înregistrarea și autorizarea angajatorilor, precum și pentru depunerea cererii unice necesare obținerii vizei D/AM2.

IGI a precizat, la 15 septembrie, că măsura nu reprezintă o defecțiune tehnică. Operațiunile au fost realizate la solicitarea Ministerului Muncii, pentru aplicarea efectelor hotărârii instanței, iar situația cererilor deja depuse era în analiză.

Manole arată că suspendarea unui singur act administrativ a avut astfel efecte asupra unor fluxuri administrative mai largi și consideră că situația ridică o problemă de continuitate a sistemului.

PIFM a susținut că a contestat Ordinul nr. 1073/2026 deoarece Lista ocupațiilor deficitare ar fi fost prea restrictivă și bazată pe date care nu mai reflectau suficient de bine situația pieței muncii.

După suspendarea ordinului, patronatul a cerut redeschiderea platformei și procesarea cererilor pentru toate ocupațiile. Aceasta este poziția PIFM, în timp ce autoritățile au adoptat până acum o interpretare operațională diferită asupra efectelor suspendării.

Ce înseamnă blocajul pentru angajatori

În analiza sa, Mariana Manole susține că pentru angajatori recrutarea lucrătorilor străini este legată direct de activitatea economică și de respectarea unor contracte, investiții sau proiecte.

Dezactivarea unor fluxuri din platformă poate afecta companiile care au nevoie să aducă personal din state terțe, în condițiile în care procedurile administrative sunt necesare pentru angajarea legală a acestora.

Problema este, în opinia autoarei, și una de predictibilitate. Angajatorii au nevoie să știe ce procedură se aplică, ce se întâmplă cu cererile deja depuse și cum sunt tratate situațiile în care un lucrător se află deja în România.

„Incertitudinea instituțională nu dispare. Ea este transferată către angajator”, arată Manole.

Analiza pune în discuție și existența unui mecanism de continuitate pentru situația în care unul dintre actele administrative care stau la baza sistemului este suspendat sau anulat.

Efectele asupra lucrătorilor străini aflați deja în România

Autoarea atrage atenția că OUG nr. 32/2026 nu reglementează doar recrutarea unor noi lucrători din state terțe.

Articolul 51 stabilește, începând cu 8 august 2026, reguli privind schimbarea angajatorului pentru străinii care au dobândit anterior un drept de ședere temporară în scop de muncă.

În același timp, articolul 52 prevede un mecanism tranzitoriu pentru anumite persoane rămase în România după încetarea dreptului de ședere pentru muncă și împotriva cărora nu a fost stabilită obligația de returnare. În condițiile prevăzute de ordonanță, acestea pot solicita până la 31 decembrie 2026 prelungirea dreptului de ședere în scop de muncă fără obținerea unei noi vize de lungă ședere.

Potrivit analizei, incertitudinea administrativă poate deveni mai problematică în cazul persoanelor care și-au găsit un angajator și vor să continue să muncească legal în România.

Manole susține că întârzierile sau lipsa unor proceduri clare pot crește vulnerabilitatea lucrătorilor și riscurile de muncă nedeclarată sau exploatare, tocmai în condițiile în care OUG nr. 32/2026 urmărește reducerea acestor riscuri.

Cât de flexibilă este Lista ocupațiilor deficitare

O altă problemă ridicată în analiză este modul în care Lista ocupațiilor deficitare poate ține pasul cu evoluțiile de pe piața muncii.

Manole argumentează că necesarul de personal se poate schimba rapid în funcție de proiecte, investiții, sectoare sau regiuni și că o listă rigidă poate deveni dificil de corelat cu realitatea economică.

„O piață a muncii nu funcționează semestrial”, susține autoarea.

Din această perspectivă, întrebarea nu ar fi dacă România are nevoie sau nu de o Listă a ocupațiilor deficitare, ci dacă aceasta este suficient de flexibilă, bazată pe date actualizate și însoțită de proceduri clare pentru situațiile neprevăzute.

 Cine răspunde pentru funcționarea sistemului

Analiza susține că fiecare instituție implicată are atribuții distincte. Ministerul Muncii are responsabilități în domeniul politicii de ocupare și al mecanismului instituit prin OUG nr. 32/2026, IGI gestionează procedurile care țin de imigrație, iar ANOFM furnizează date privind piața muncii.

În același timp, Parlamentul poate modifica OUG nr. 32/2026 prin legea de aprobare, iar instanțele verifică legalitatea actelor administrative contestate.

Întrebarea ridicată de Manole este cine urmărește funcționarea mecanismului în ansamblu și cine stabilește o procedură de rezervă atunci când una dintre componentele sale este suspendată.

Autoarea consideră că situația actuală arată necesitatea unei evaluări a sistemului nu doar din perspectiva fiecărei instituții, ci și prin prisma efectelor asupra angajatorilor, lucrătorilor străini și pieței muncii.

Ce întrebări rămân după suspendarea listei

Printre întrebările ridicate în analiză se numără modul în care a fost fundamentată Lista ocupațiilor deficitare, cât de actuale sunt datele utilizate și cât de rapid poate fi modificată lista atunci când apar schimbări pe piața muncii.

Manole mai ridică problema observațiilor transmise de patronate și organizații profesionale înainte de aplicarea integrală a OUG nr. 32/2026 și a modului în care acestea au fost analizate de autorități.

Un alt punct îl reprezintă situația cererilor aflate deja în curs și a persoanelor care se află în proceduri de schimbare a angajatorului sau în mecanismele tranzitorii prevăzute de ordonanță.

În opinia autoarei, actualul blocaj ar trebui să fie analizat ca un test pentru întregul mecanism de migrație pentru muncă introdus prin OUG nr. 32/2026, nu doar ca un litigiu privind o listă.

„Migrația pentru muncă nu este doar despre cine intră în România. Este despre piața muncii, competitivitate, integrare, protecția oamenilor și responsabilitatea statului de a construi un sistem care funcționează inclusiv atunci când lucrurile nu merg conform planului”, conchide Mariana Manole.