Franţa ar susţine candidatura olandezului Klaas Knot pentru a-i succeda lui Christine Lagarde în funcţia de preşedinte al Băncii Centrale Europene (BCE), cu condiţia ca poziţia cheie de economist-şef al BCE să revină unui candidat francez, au declarat pentru Reuters mai multe surse din apropierea acestui dosar, transmite Agerpres.

Această propunere informală se bucură de susţinerea preşedintelui francez Emmanuel Macron, au precizat sursele. Totuşi, iniţiativa s-ar putea lovi de o opoziţia Germaniei, ceea ce va declanşa negocieri intense între marile puteri politice şi economice ale zonei euro.

Cursa pentru desenarea unei noi echipe de conducere la BCE a luat amploare în ultimele săptămâni pe fondul speculaţiilor că atât Lagarde, cât şi Isabel Schnabel, membră a Consiliului Executiv, ar putea demisiona înainte de expirarea mandatelor lor la sfârşitul anului 2027, grăbind astfel o schimbare de ştafetă la vârful BCE.

Teoretic, preşedintele BCE şi ceilalţi cinci membri ai Consiliului Executiv sunt numiţi prin consens de către liderii celor 21 de ţări din zona euro, însă cele mai mari trei economii, Germania, Franţa şi Italia, beneficiază de facto de o reprezentare permanentă.

O plecare anticipată a lui Lagarde, fost ministru francez al Economiei, şi a lui Schnabel, reprezentanta Germaniei, ar accelera deciziile care ar urma să fie luate abia anul viitor şi ar crea premisele pentru un amplu acord în vederea ocupării posturilor lor, precum şi a celui de economist-şef deţinut de Philip Lane, al cărui mandat expiră în luna mai a anului viitor.

Sursele citate de Reuters au precizat că, în conformitate cu un plan al Parisului, veteranul Klaas Knot, care a condus banca centrală a Olandei în perioada 2011-2025, ar prelua preşedinţia BCE cu acordul Franţei.

Participanţii la piaţă îl consideră pe Knot drept un pragmatic, înclinat în mod natural către o politică monetară mai restrictivă, dar suficient de flexibil pentru a-şi schimba abordarea în funcţie de evoluţia datelor economice.

„Este un „şoim”(un termen folosit pentru a-i descrie pe cei dedicaţi combaterii inflaţiei şi precauţi faţă de ratele scăzute ale dobânzii-nr.), dar într-o manieră inteligentă”, a spus un oficial francez despre Knot. Fostul guvernator al Băncii Spaniei, Pablo Hernandez de Cos, este văzut drept principalul rival al lui Knot.

Totuşi, având în vedere că spaniolul Hernandez de Cos vine din sudul Europei, numirea sa în postul de preşedinte al BCE ar însemna aproape sigur preluarea funcţiei de economist-şef de către o ţară nordică „frugală”, pentru a menţine echilibrul de putere.

În schimbul susţinerii lui Knot, Franţa vrea funcţia de economist-şef, post pentru care preşedintele BCE alege un candidat dintre membrii Comitetului Executiv, au precizat sursele citate de Reuters. Acestea au avansat numele Agnesei Benassy-Quere, viceguvernatorul Băncii Franţei, şi al lui Laurence Boone, fost economist-şef al OCDE şi fost secretar de stat pentru afaceri europene în Guvernul Borne, ca fiind pe lista scurtă a Parisului. Helene Rey, care lucrează în prezent la Banca Reglementelor Internaţionale (BIS), este un alt nume vehiculat de Paris, potrivit surselor.

Un atu pentru Franţa este că numirea oricăreia dintre ele ar contribui la menţinerea echilibrului de gen în cadrul conducerii BCE, unde Lagarde şi Schnabel sunt, în prezent, singurele femei.

Totuşi, această manevră riscă să se lovească de opoziţia Berlinului. Deşi propunerea Parisului ar lăsa Germaniei locul lăsat liber după plecare lui Schnabel şi portofoliul acesteia privind operaţiunile de piaţă, oficialii de la Berlin vizează şi ei funcţia de economist-şef al BCE, considerat al doilea cel mai influent post din conducerea instituţiei de la Frankfurt.

Oficial, mandatul de opt ani al lui Lagarde se încheie la sfârşitul lunii octombrie 2027, iar mandatul lui Schnabel expiră două luni mai târziu.

Lagarde a evitat să infirme categoric zvonurile privind o plecare anticipată.

„Nu veţi scăpa de mine înainte de 2027”, a spus ea.

Presa a asociat-o frecvent cu preluarea conducerii Forumului Economic Mondial. La rândul său, Schnabel nu a comentat informaţiile publicate de cotidianul german Handelsblatt, potrivit cărora aceasta poartă discuţii pentru preluarea unei funcţii de conducere în cadrul Fondului Monetar Internaţional.