Șocul energetic provocat de războiul cu Iranul este prea mare pentru a fi ignorat de politica monetară, a transmis președinta Băncii Centrale Europene, Christine Lagarde, informează Mediafax, care citează agenția ANSA. Șefa BCE a completat că o reacție măsurată rămâne cea corectă pentru a ține inflația sub control.

Lagarde a vorbit la Bangkok, la reuniunea Comitetului Monetar și Financiar Internațional al Fondului Monetar Internațional, potrivit agenției ANSA. Capitala Thailandei găzduiește în această săptămână reuniunile anuale ale FMI și Băncii Mondiale, pentru prima dată din 1991.

„Perspectivele indică o inflație mai ridicată în viitor, mai ales pe termen scurt, având în vedere evoluțiile recente de pe piețele energiei”, a explicat Lagarde. Ea a precizat însă că, în acest moment, BCE nu vede dovezi că scumpirea energiei s-ar transmite semnificativ asupra altor prețuri și asupra salariilor, dincolo de ceea ce era deja inclus în prognoze.

Șefa BCE a explicat că deciziile băncii se bazează pe trei criterii: evaluarea perspectivelor inflației și a riscurilor, evoluția inflației de bază și forța cu care politica monetară se transmite în economie.

Deși creșterea economică s-a dovedit rezistentă, condițiile de finanțare s-au înăsprit. Dobânzile pe termen lung au crescut semnificativ față de ultima reuniune a BCE, ceea ce, potrivit Lagarde, va încetini economia și va reduce transmiterea prețurilor mai mult decât se prevedea în septembrie.

BCE a majorat dobânzile de două ori anul acesta, în iunie și în septembrie, primele creșteri din 2023 încoace. Dobânda la facilitatea de depozit a ajuns la 2,50%. Inflația anuală din zona euro a urcat în septembrie la 3,8%, de la 3,2% în august, împinsă de energie, care s-a scumpit cu 18,8% într-un an. În Italia, inflația a ajuns la 4,1%.