România intră în sezonul rece cu rezerve mai mici de gaze naturale și apă în lacurile de acumulare decât în aceeași perioadă a anului trecut. În cazul unui consum ridicat, autoritățile pot apela la importuri de energie, la repornirea unor capacități de producție aflate în stand-by și, în anumite condiții, la limitarea consumului marilor companii în orele de vârf. Ministerul Energiei estimează că cererea ar putea ajunge la 9.600 MW în perioadele foarte reci, potrivit Mediafax.

Situația rezervelor și măsurile care ar putea fi aplicate în cazul unui consum ridicat au fost analizate marți, în ședința Comandamentului Energetic Național. La finalul întâlnirii, secretarul de stat în Ministerul Energiei, Pavel-Casian Nițulescu, a declarat că România nu se află într-o situație critică, dar că rezervele sunt sub nivelul de anul trecut.

„Pot să vă răspund cu curaj că nu stăm atât de bine cum ne așteptam, dar nici rău. Nu pot să plec din start cu foarte mult optimism”, a spus oficialul.

Potrivit acestuia, depozitele de gaze naturale au cu aproximativ 362 de milioane de metri cubi mai puțin decât în aceeași perioadă a anului trecut. Diferența ar putea avea efecte atât asupra consumului, cât și asupra costurilor.

În ceea ce privește rezervele de cărbune, situația este mai bună, acestea ajungând la aproximativ 579.000 de tone.

 Rezervele de apă din lacuri au scăzut la 44%

O altă problemă este nivelul redus al apei din lacurile de acumulare folosite pentru producția de energie hidro. Potrivit lui Pavel-Casian Nițulescu, rezerva energetică este de aproximativ 1.240 GWh, reprezentând 43,85% din capacitatea de stocare.

Autoritățile au decis ca apa din lacurile energetice să fie folosită în principal pentru echilibrarea sistemului și pentru acoperirea consumului atunci când este necesar.

Debitele reduse de pe Dunăre și de pe cursurile interioare au afectat producția hidroenergetică. Secretarul de stat a precizat că debitul Dunării este de aproximativ 1.700 de metri cubi pe secundă, mult sub media multianuală pentru luna noiembrie.

Președintele Directoratului Hidroelectrica, Iulius Dan Plaveti, estimează însă că producția de energie hidro va crește pe măsură ce debitele râurilor și ale Dunării se vor majora.

„Din tot ce știm despre prognoză, debitele pe Dunăre au început să crească și cresc deja, așteptând pentru luna decembrie să ajungem spre 2.500 mc/s”, a declarat acesta.

Potrivit prognozei Institutului Național de Hidrologie și Gospodărire a Apelor, debitul Dunării la intrarea în țară, în secțiunea Baziaș, urma să crească treptat până la aproximativ 1.950 de metri cubi pe secundă, rămânând însă sub media multianuală pentru luna noiembrie, de 4.700 de metri cubi pe secundă.

Plaveti a mai spus că rezerva din lacurile energetice a scăzut de la aproximativ 71% la începutul perioadei analizate la circa 44% în prezent. Creșterea precipitațiilor ar putea contribui la refacerea treptată a acesteia.

România estimează un consum de până la 9.600 MW

Autoritățile se pregătesc pentru mai multe scenarii de creștere a consumului, care ar putea depăși 9.000 MW și ar putea ajunge chiar la 9.600 MW în perioadele cu temperaturi foarte scăzute.

Potrivit lui Nițulescu, România poate importa în mod obișnuit aproximativ 4.000 MW, iar capacitatea maximă de import poate ajunge la 4.600 MW.

Pe lângă importuri, autoritățile iau în calcul repornirea unor grupuri de producție și punerea în funcțiune a unor noi capacități. Un grup de lucru cu Dispecerul Energetic Național analizează posibilitatea ca până la sfârșitul anului să intre în sistem încă aproximativ 1.000 MW din surse regenerabile și din surse pe combustibili fosili, inclusiv gaze naturale.

Centrala de la Mintia se află în etapa testelor tehnologice și produce deja energie în anumite intervale, aproximativ opt ore pe zi, potrivit secretarului de stat. Testele la centrala de la Iernut sunt programate să înceapă în ianuarie.

La ora 17:43, în ziua de 11 noiembrie, consumul României era de 8.065 MW, iar producția internă ajungea la 5.041 MW. Diferența era acoperită prin importuri, care depășiseră 3.000 MW.

Peste 40% din producția internă provenea atunci din hidrocarburi, iar aproximativ 32% din hidroenergie. Producția nucleară era încă redusă, în contextul repornirii Unității 2 de la Cernavodă.

„Sunt mai multe scenarii pentru creșterea consumului, acesta depășește 9.000 MW, 9.200 MW, chiar până la 9.600 MW. Sunt anumite scenarii care sunt doar de evidență, și scenarii optimiste și chiar pesimiste, dar avem și soluțiile pentru a interveni în orice condiții”, a declarat Pavel-Casian Nițulescu.

Vârfurile de consum sunt așteptate în special în ianuarie și februarie, în serile cu temperaturi foarte scăzute. Potrivit oficialului, consumul crește de regulă după ora 18:00 și se menține la niveluri ridicate până în jurul orei 23:00.

Cel mai mare consum instantaneu din acest an a fost înregistrat pe 21 ianuarie, când a ajuns la 9.305 MW. Producția internă era atunci de 8.253 MW, dintre care 1.273 MW proveneau de la centrala nucleară de la Cernavodă.

România se bazează și pe creșterea producției hidro și nucleare

Creșterea debitelor Dunării este importantă și pentru funcționarea centralei nucleare de la Cernavodă, care folosește apa fluviului în sistemul de răcire.

Potrivit declarațiilor secretarului de stat, creșterea debitelor ar urma să susțină producția celor două reactoare. Unitatea 2 a fost reconectată la Sistemul Energetic Național miercuri, iar Unitatea 1 era programată să fie repornită vineri, după remedierea defecțiunii care a dus la oprirea acesteia.

În paralel, Hidroelectrica se așteaptă la o creștere a producției pe măsură ce ploile vor contribui la majorarea debitelor pe Dunăre și pe râurile interioare.

Autoritățile le recomandă consumatorilor să fie atenți la consum

Pavel-Casian Nițulescu a spus că fiecare consumator poate contribui la reducerea presiunii asupra sistemului energetic, în special în intervalele în care cererea este ridicată.

Oficialul a amintit că orele de vârf pot coincide cu perioadele în care energia este mai scumpă pe piața pentru ziua următoare și a făcut apel la responsabilitate în utilizarea energiei electrice și a gazelor naturale.

Acesta nu a anunțat însă măsuri obligatorii de reducere a consumului pentru populație.

Consumul marilor companii ar putea fi limitat în anumite intervale

În cazul unui consum foarte ridicat, autoritățile iau în calcul și limitarea temporară a consumului unor companii, dar nu deconectarea acestora de la rețea.

Pavel-Casian Nițulescu a precizat că o astfel de măsură ar putea fi aplicată doar în anumite intervale orare și în funcție de situația sistemului energetic.

„Nu am luat în considerare decuplarea marilor consumatori, mai ales în perioada de iarnă. Aia ar fi culmea, să decuplăm consumatorii. Sunt și alte soluții. Pot să fie doar limitați, dar nu decuplați, la anumite ore”, a declarat secretarul de stat.

Eventualele limitări ar depinde de zona geografică, de nivelul producției de energie și de situația rețelelor de transport și distribuție.