Economia României ar putea înregistra o ușoară contracție în termeni anuali în trimestrul al treilea din 2026, pe fondul efectelor consolidării fiscale asupra cererii interne, estimează analiștii Erste Group Research. Săptămâna aceasta sunt așteptate datele preliminare privind PIB-ul, inflația din octombrie și producția industrială, în timp ce BNR este anticipată să mențină dobânda-cheie la 6,5%.

România intră într-o săptămână cu mai multe publicări economice importante, care vor oferi indicii despre evoluția economiei după măsurile de ajustare fiscală. Analiștii Erste Group Research estimează că produsul intern brut (PIB) ar putea consemna o ușoară scădere în trimestrul al treilea din 2026 față de aceeași perioadă a anului trecut, în condițiile în care consolidarea fiscală continuă să afecteze cererea internă.

Datele preliminare privind PIB-ul din trimestrul al treilea vor fi publicate în această săptămână și pentru Polonia și Slovacia. Spre deosebire de România, Polonia este așteptată să raporteze o creștere economică de 3,8% în ritm anual, în timp ce Slovacia continuă să se confrunte cu o activitate economică modestă, pe fondul slăbiciunii industriei și al cererii externe.

Pe lângă datele privind PIB-ul, investitorii vor urmări inflația din octombrie, producția industrială și evoluția salariilor din România.

BNR este așteptată să mențină dobânda-cheie la 6,5%

În plan monetar, Erste estimează că Banca Națională a României va păstra dobânda de politică monetară la 6,5%, la următoarea ședință de politică monetară. Inflația încă ridicată limitează spațiul pentru o eventuală reducere a dobânzilor, iar banca centrală este așteptată să adopte în continuare o abordare prudentă.

Aceeași decizie este anticipată și în Serbia, unde dobânda de referință ar urma să rămână la 5,75%.

În regiune, evoluțiile politicii monetare sunt diferite. Banca centrală a Cehiei a majorat recent dobânda-cheie la 4%, ca reacție la presiunile generate de creșterea cererii, fiind singura bancă centrală din regiune care a recurs până acum la o majorare a dobânzii.

În Polonia, dobânda a fost menținută la 3,75%, iar analiștii Erste nu anticipează o nouă majorare în scenariul de bază, în pofida revizuirii în creștere a prognozei de inflație pentru 2027.

România a atras 4,5 miliarde de euro de pe piețele internaționale

Pe piața obligațiunilor, România a atras săptămâna trecută 4,5 miliarde de euro printr-o emisiune internațională în trei tranșe: 1,25 miliarde de euro prin obligațiuni cu maturitate de patru ani, două miliarde de euro prin titluri cu scadența la opt ani și 1,25 miliarde de euro prin obligațiuni verzi cu maturitatea de 12 ani.

Cererea investitorilor a depășit volumele oferite pentru toate cele trei tranșe. După această operațiune, România și-a acoperit aproximativ 80% din necesarul brut de finanțare pentru întregul an.

Cu toate acestea, titlurile de stat românești au avut o evoluție mai slabă decât cele ale altor state din regiune, potrivit Erste. Analiștii pun această evoluție și pe seama incertitudinii politice, în contextul în care opoziția a inițiat o moțiune împotriva ministrului Finanțelor, considerat principalul garant al disciplinei fiscale în noul guvern minoritar.

Randamentul obligațiunilor guvernamentale românești pe 10 ani era de 7,12%, cel mai ridicat dintre statele comparate în analiza Erste. Prin comparație, randamentul titlurilor similare era de 6,13% în Polonia, 5,35% în Ungaria și 5,13% în Cehia.

Și pe piața obligațiunilor în euro, România continuă să înregistreze un cost de finanțare relativ ridicat. Spread-ul obligațiunilor românești cu maturitatea în 2036 față de titlurile de referință era de 3,01 puncte procentuale, cel mai mare dintre țările incluse în comparația regională.

Ce date economice sunt așteptate în România în această săptămână

Calendarul economic include mai multe publicări relevante pentru evaluarea efectelor măsurilor fiscale asupra economiei:

  • Inflația din octombrie – datele vor oferi indicii despre evoluția presiunilor asupra prețurilor și spațiul de manevră al BNR.
  • Producția industrială – datele programate vineri vor arăta în ce măsură industria continuă să fie afectată de cererea internă și externă.
  • Salariile din septembrie – vor oferi informații suplimentare despre dinamica veniturilor și a costurilor cu forța de muncă.
  • Balanța comercială – datele vor permite evaluarea evoluției schimburilor comerciale și a cererii externe.
  • PIB-ul din trimestrul al treilea – estimarea preliminară va arăta dacă economia a intrat în contracție anuală, așa cum anticipează analiștii Erste.

În regiune, Erste notează și o apreciere a monedelor din Europa Centrală și de Est în raport cu euro, pe fondul reacției piețelor la rezultatul alegerilor intermediare din Statele Unite. Scăderea prețului petrolului, pe fondul așteptărilor privind reducerea riscurilor de escaladare a conflictului din Orientul Mijlociu, a contribuit la îmbunătățirea sentimentului investitorilor.

Totuși, analiștii avertizează că este prea devreme pentru a spune dacă această evoluție va fi de durată.