Un program lansat de Salvați Copiii România, Mastercard și Banca Transilvania a susținut modernizarea și dotarea a cinci centre de monitorizare a nou-născuților prematuri și cu risc și achiziția de echipamente medicale și lucrări de renovare în șapte unități sanitare, anunță partenerii de proiect. Conform estimărilor, echipamentele donate vor contribui anual la îngrijirea a peste 4.000 de  nou-născuți, iar cele cinci centre vor putea asigura monitorizarea a aproximativ 1.000 de copii cu risc în fiecare an. Programul include și dezvoltarea unei platforme digitale pentru monitorizarea copiilor după externare, precum și cursuri de formare continuă pentru aproximativ 100 de cadre medicale. Inițiatorii programului, denumit „Susținem cele mai grele începuturi”, au prezentat miercuri rezultatele programului, la un an de la lansare, alături de medicii de la Spitalul Clinic Județean de Urgență Cluj, unul dintre cele cuprinse în proiect.

Foto Salvați Copiii (4)

„Nașterea prematură reprezintă o provocare majoră, iar îngrijirea acestor copii nu se încheie odată cu externarea din maternitate. Prin proiectul «Susținem cele mai grele începuturi», alături de Mastercard și Banca Transilvania, ne propunem să contribuim la îmbunătățirea îngrijirii nou-născuților prematuri prin dotarea unităților medicale, formarea continuă a personalului și susținerea monitorizării copiilor după externare. Fiecare copil merită o șansă la un început de viață cât mai bun și accesul la îngrijire adecvată și la servicii de urmărire poate face o diferență importantă pentru sănătatea și dezvoltarea sa. Investiția în sănătatea neonatală înseamnă investiție în viitorul copiilor”, a transmis Gabriela Alexandrescu, președinte executiv al Organizației Salvați Copiii România.

„În România, unul din zece copii se naște înainte de termen, iar mortalitatea infantilă e dublă față de media UE. Este foarte important să susținem eforturile medicilor de a salva vieți și să investim în acest domeniu”, a spus Alexandrescu, cu ocazia prezentării rezultatelor la un an de la lansarea programului.

Claudia Gherman, manager al Spitalului Clinic Județean de Urgență Cluj, a menționat că SCJU a beneficiat de investiții de 300.000 de euro, în cadrul acestui proiect. Aceste dotări se adaugă unor lucrări anterioare realizate de spital.

Foto Salvați Copiii

„Avem de curând reabilitat și reautorizat un compartiment de fertilizare în vitro. Scade alarmant natalitatea, dar crește prematuritatea”, a spus Gherman, subliniind importanța investițiilor în acest domeniu, care le completează pe cele făcute de spital.

Gabriela Zaharie, Șef al Clinicii Neonatologie I, în cadrul Spitalului Clinic Județean de Urgență Cluj, a menționat că cel mai mic pacient al spitalului din Cluj s-a născut la doar 22 de săptămâni și cântărea, la naștere, 430 de grame.

„E o luptă. În cazul acestor copii, nu stai în spital câteva zile și pleci acasă. Se stă 3 luni, 6 luni. E important ca lucrurile să continue. La Cluj, suntem de 14 ori peste media României la prematuritatea extremă, preluăm cazuri și din alte zone. Îi însoțim pe copii și pe părinți și mai departe (după naștere și după externare). Cu acest program va fi mai ușor”, a spus Zaharie.

„Ne confruntăm cu cele mai complexe cazuri din nord-vestul României, iar rezultatele sunt peste cele naționale. Ne ajută și statul, Ministerul Sănătății, Universitatea de Medicină și Farmacie. Dar necesitățile sistemului medical sunt mari”, a menționat Daniel Mureșan, șef de secție al Clinicii de Obstetrică-Ginecologie 1, din cadrul spitalului, subliniind la rândul său importanța de a avea susținerea unor parteneri.

La prezentarea rezultatelor de la un an de la lansarea programului a fost prezentă și mama unor gemeni născuți prematur. Bebelușii au avut la naștere doar 600 de grame.

„Am stat aici 100 de zile. Separați. Pentru că în cazul prematurilor, mamele nu pot să își țină copiii în brațe, să îi alăpteze, cum se întâmplă de obicei după naștere. Eu aveam cinci minute pe vizită, ca să îmi văd copiii”, a amintit Loredana Hetea, care a menționat că incubatorul care stătea între tânăra mămică și copiii săi a fost salvator de vieți.

„Multumesc pentru acele condiții, pentru incubator. Copiii mei au fost exact unde trebuie”, a spus ea. Aceasta a prezentat și un filmuleț cu mesaje de la cei doi copii, care au acum șapte ani – fiica sa spune deja că vrea să fie paramedic, iar fratele său: pompier.

„Vor să fie și ei salvatori”, a sintetizat mămica.

Oana Ilaș, Director General Adjunct Retail Banking, Banca Transilvania, și susținător din partea BT, e la rândul său mamă de copil născut prematur, tot în spitalul clujean. Fiica sa are acum 16 ani.

„Implicarea a venit foarte natural, cu foarte multă înțelegere despre nevoile pe care le au copiii și părinții copiilor prematuri. Ca mamă de copil prematur, înțeleg fiecare etapă. Am plecat de aici, din spital (după externare), cu anxietate, pentru că în spital avusesem parte de îngrijire și supraveghere. Am înțeles cât de importat e programul de follow-up”, a împărtășit aceasta, menționând că BT va susține în continuare programul.

Foto Salvați Copiii

Același mesaj de susținere l-a transmis și Cosmin Vladimirescu, din partea Mastercard.

„Tuturor medicilor: apreciere și respect. E, probabil, cea mai vocaționala meserie”, a conchis acesta.

Program în șapte unități medicale din România

Programul urmărește trei direcții complementare: dotarea și modernizarea maternităților, digitalizarea sistemului de monitorizare a copiilor după externare și formarea continuă a personalului medical.

Echipamentele și lucrările de modernizare răspund nevoilor identificate în fiecare dintre cele șapte unități medicale beneficiare:

  • Spitalul Clinic Județean de Urgență Cluj-Napoca, secțiile Neonatologie I și II: un ecograf, două ventilatoare, o platformă de resuscitare neonatală pentru monitorizarea procedurii de clampare a cordonului ombilical, două kituri de poziționare pentru prematuri și actualizarea software-ului ecografului;
  • Spitalul Municipal Gherla: cinci pătuțuri pentru nou-născuți, un pulsoximetru și un injectomat;
  • Institutul Național pentru Sănătatea Mamei și Copilului „Alessandrescu-Rusescu”, Maternitatea Polizu, București: trei seturi complete pentru laringoscopie, dulapuri medicale profesionale pentru păstrarea în siguranță a medicamentelor, un monitor aEEG și mobilier specific;
  • Spitalul Clinic de Obstetrică-Ginecologie „Cuza Vodă”, Iași: un ecograf;
  • Spitalul Clinic Municipal de Urgență Timișoara: un dispozitiv pentru vizualizarea venelor și echipamente pentru monitorizarea nou-născuților;
  • Spitalul Clinic de Urgență pentru Copii „Louis Țurcanu” Timișoara: modernizarea secției de ortopedie pediatrică;
  • Spitalul Clinic Județean de Urgență Târgu Mureș: o mașină de spălat și dezinfectat biberoane și un ventilator.

 

„Cifrele înseamnă oameni – copii, părinți și medici pentru care fiecare detaliu contează. Peste 4.000 de nou-născuți înseamnă peste 4.000 de începuturi de viață și mii de familii pentru care primele zile sau luni vin cu emoții pe care nicio statistică nu le poate surprinde. Înseamnă zile în care te bucuri de fiecare progres, oricât de mic. Totodată, înseamnă medici care au nevoie de aparatură, de condiții și de resursele potrivite pentru a putea face tot ce este posibil pentru fiecare copil. Iată că putem transforma solidaritatea în ajutor concret, iar impactul înseamnă viață”, a transmis Oana Ilaș, Director General Adjunct Retail Banking, Banca Transilvania, și susținător din partea BT al cauzei „Susținem cele mai grele începuturi”.

 

Unde se află cele cinci centre de monitorizare a nou-născuților

Cele cinci centre de urmărire funcționează în cadrul următoarelor unități medicale:

  • Spitalul Clinic Județean de Urgență Cluj-Napoca – Secția Neonatologie I;
  • Institutul Național pentru Sănătatea Mamei și Copilului „Alessandrescu-Rusescu” – Maternitatea Polizu, București;
  • Spitalul Clinic de Obstetrică-Ginecologie „Cuza Vodă”, Iași;
  • Spitalul Clinic Municipal de Urgență Timișoara;
  • Spitalul Clinic Județean de Urgență Târgu Mureș.

Centrele au beneficiat de lucrări de renovare și dotări, în funcție de nevoile fiecărei unități medicale. Acolo unde a fost necesar, lucrările au inclus înlocuirea ferestrelor și ușilor, refacerea pardoselilor și modernizarea grupurilor sanitare, au transmis reprezentanții partenerilor de proiect. Centrele au fost dotate și cu mobilier specializat și echipamente medicale. Toate achizițiile au fost adaptate nevoilor fiecărui centru.

Programul de monitorizare, cunoscut și ca follow-up neonatal, acoperă perioada dintre externarea din maternitate și împlinirea vârstei corectate de doi ani. În anumite cazuri, monitorizarea poate continua până la vârsta școlară, între cinci și șapte ani, pentru evaluarea funcțiilor cognitive, a limbajului și a atenției.

Ghidul național de urmărire a nou-născuților al Asociației de Neonatologie din România prevede organizarea unui astfel de program în fiecare dintre centrele de grad III. În practică, dezvoltarea acestuia presupune intervenții în trei direcții: modernizarea spațiilor medicale dedicate monitorizării, crearea unor rețele locale de specialiști și implicarea familiilor, astfel încât tratamentul și evaluările medicale să continue conform recomandărilor. Aceste rețele urmăresc să faciliteze colaborarea între specialiștii existenți, inclusiv între cei care nu au mai lucrat împreună.

 

„Primele luni de viață pot avea un impact semnificativ asupra dezvoltării unui copil, iar accesul la îngrijire specializată nu ar trebui să depindă de locul în care acesta se naște. Prin acest parteneriat, ne-am propus să contribuim la consolidarea unui cadru de îngrijire care să conecteze infrastructura medicală, expertiza specialiștilor și instrumentele necesare monitorizării copiilor după externare. Ne bucurăm să vedem rezultate concrete și să fim parte din dezvoltarea unui model care poate genera un impact durabil pentru mii de copii și familiile lor”, a declarat Cosmin Vladimirescu, General Manager Mastercard România și Croația.

O altă componentă a proiectului este dezvoltarea unei platforme digitale dedicate monitorizării neonatale. Aceasta va ajuta medicii din cele cinci centre să urmărească evoluția și dezvoltarea copiilor în primele 24 de luni de viață.

Platforma se află în prezent în curs de dezvoltare, iar o primă versiune funcțională este așteptată până la sfârșitul lunii noiembrie. Vor fi organizate și sesiuni de lucru cu reprezentanții fiecărui spital participant. Instrumentul digital va avea două roluri principale: să ajute medicii neonatologi să centralizeze datele pacienților și să încurajeze implicarea activă a părinților în respectarea programului recomandat de consultații și monitorizare pentru nou-născuții cu risc. Modelul de monitorizare digitală va fi implementat în toate cele cinci centre.

Formarea profesională continuă reprezintă o altă componentă esențială a programului. Aproximativ 100 de cadre medicale vor beneficia de cursuri susținute de specialiști și de materiale educaționale adaptate nevoilor participanților.

Au fost identificate și nevoi specifice de formare pentru asistenții medicali, inclusiv în ceea ce privește comunicarea diagnosticelor către părinți, mai ales în situațiile complexe sau dificile.

 

România, printre țările cu cele mai ridicate ponderi ale nașterilor premature

 

Potrivit datelor Eurostat pentru anul 2024, aproximativ 1 din 10 copii născuți în România s-a născut prematur, înainte de împlinirea a 37 de săptămâni de sarcină.

Dintre țările pentru care există date comparabile, România se numără printre cele cu cele mai ridicate ponderi ale nașterilor premature, cu o valoare apropiată de cea înregistrată în Bulgaria (9,06%) și peste nivelurile raportate în Ungaria (8,53%), Malta (7,36%) și Austria (6,86%). Cele mai mici valori din setul de date analizat au fost înregistrate în Estonia (5,44%), Lituania (5,49%) și Letonia (5,57%). Comparația include doar țările pentru care acest indicator este disponibil și nu reprezintă o medie la nivelul Uniunii Europene.

Inegalitățile în accesul la servicii medicale reprezintă, de asemenea, o problemă importantă. Potrivit datelor provizorii ale Institutului Național de Statistică, pentru anul 2025, rata mortalității infantile la nivel național a fost de 6 decese la 1.000 de născuți vii, comparativ cu 6,2 la 1.000 de născuți vii în mediul rural și 4,8 la 1.000 în mediul urban. Aceste diferențe arată cât de importantă este consolidarea serviciilor de sănătate maternă și infantilă și îmbunătățirea accesului la îngrijire specializată, indiferent de locul în care trăiesc familiile.

Nașterea prematură poate fi asociată cu un risc crescut de complicații medicale și dificultăți de dezvoltare. Pentru copiii născuți prematur sau cu afecțiuni care necesită supraveghere de specialitate, evaluările periodice după externare pot ajuta la identificarea timpurie a dificultăților de dezvoltare și la îndrumarea copiilor către serviciile medicale sau intervențiile adecvate.