Președintele Nicușor Dan a anunțat marți seară, în conferința de presă de la Cotroceni, un deficit bugetar de 150 de miliarde de lei. Suma este cu 22 de miliarde de lei mai mare decât deficitul asumat de România prin angajamentele fiscale de 128 miliarde de lei.

Președintele României, Nicușor Dan, a estimat deficitul bugetar al țării la 150 de miliarde de lei (28,1 miliarde de euro) în 2026, din care 60 de miliarde de lei reprezintă plățile de dobânzi pentru datoriile acumulate în anii precedenți, avertizând totodată că majorarea costurilor de împrumut ale Guvernului ar putea pune o presiune suplimentară asupra finanțelor publice, scrie Bloomberg.

„Ce reprezintă această sumă? Este echivalentul întregului Plan Național de Redresare și Reziliență (PNRR) pe cinci ani, incluzând atât granturile, cât și împrumuturile. Alternativ, cu acești bani s-ar putea finanța construirea de la zero a 2.500 de kilometri de autostradă sau a 45 de spitale regionale”, a declarat președintele Dan, în cadrul unei conferințe de presă transmise în direct marți seara, adăugând că este imperativ ca România să mențină traiectoria fiscală la care s-a angajat, pentru a nu-și pierde credibilitatea în fața piețelor.

Cifrele bugetare menționate de președinte conturează o imagine mai îngrijorătoare a situației fiscale a României decât cele prezentate de Ministerul Finanțelor. Potrivit bugetului rectificat pentru 2026, Guvernul a estimat venituri de aproximativ 736,5 miliarde de lei și cheltuieli de 864,3 miliarde de lei, vizând un deficit bugetar calculat pe metodologia cash de aproximativ 128 de miliarde de lei, echivalentul a 6,2% din produsul intern brut (PIB).

Cele mai recente date ale ministerului indică o reducere a deficitului la 78,5 miliarde de lei în primele nouă luni din 2026, de la un deficit de 102,5 miliarde de lei în aceeași perioadă din 2025. În termeni procentuali, deficitul bugetar aferent perioadei ianuarie-septembrie a reprezentat 3,82% din PIB-ul estimat pentru acest an, comparativ cu 5,35% din PIB în aceeași perioadă a anului trecut.

Îngrijorări privind retrogradarea de rating

Dan a declarat că o retrogradare a ratingului de țară sub categoria investment-grade de către agențiile de evaluare financiară ar putea obliga anumite fonduri de investiții și fonduri de pensii să se retragă din România, în conformitate cu propriile reguli interne de investiții.

„Asta înseamnă că ar trebui să găsim alți creditori care să îi înlocuiască. Aceștia ar fi dispuși să ne împrumute, dar, evident, la un cost mai mare. Întrebarea este dacă ar fi suficienți. Dacă nu, la un moment dat ar putea fi necesară intervenția Fondului Monetar Internațional (FMI), așa cum s-a întâmplat în 2009. Iar FMI vine întotdeauna cu măsuri stricte de ajustare fiscală și financiară”, a avertizat Dan.

Președintele a adăugat că dobânzile mai mari la care se împrumută statul s-ar reflecta, în cele din urmă, în costurile de finanțare pentru populație și companii. Potrivit lui Dan, multe companii funcționează deja sub o presiune financiară considerabilă și ar putea avea dificultăți în a absorbi noi creșteri ale costurilor de împrumut, ceea ce ar putea duce la închiderea unor afaceri și la creșterea șomajului.

În ceea ce privește impactul asupra cursului de schimb și timpul necesar pentru restabilirea încrederii investitorilor, președintele a declarat că, în medie, procesul de redresare durează între șase și șapte ani.

„Odată ce ai pierdut încrederea piețelor financiare, sunt necesari ani pentru a o recâștiga. România a pierdut această încredere în 2008 și a recâștigat-o în 2014.”

Luna trecută, S&P a confirmat ratingurile suverane ale României, „BBB-/A-3”, menținând perspectiva negativă. România are, de asemenea, cele mai scăzute ratinguri din categoria investment-grade, cu perspective negative, din partea agențiilor Fitch și Moody’s.