Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție a confirmat, miercuri, 14 octombrie 2026, că a fost deschis un dosar penal în legătură cu anularea alegerilor prezidențiale din decembrie 2024.

Anunțul vine după depunerea a peste 600 de plângeri penale de către o asociație, care solicită investigarea împrejurărilor în care a fost anulat scrutinul prezidențial.

Potrivit comunicatului oficial, la data de 27 iulie 2026, procurorii au dispus începerea urmăririi penale in rem, respectiv cu privire la faptele sesizate.

Peste 600 de plângeri privind anularea alegerilor

Conform informațiilor publicate de AGERPRES, care citează surse judiciare, plângerile au fost depuse de reprezentanții Asociației pentru Libertate și Egalitate Socială (ALES), în cadrul proiectului civic „Valul Democrației – Restabilim drepturile anulate în 6 decembrie 2024”.

Printre infracțiunile reclamate de petenți se numără abuzul în serviciu, constituirea unui grup infracțional organizat, împiedicarea exercitării drepturilor electorale, represiunea nedreaptă și infracțiuni contra umanității.

Acestea sunt acuzații formulate de reclamanți și nu reprezintă fapte demonstrate sau concluzii ale anchetatorilor.

Ce înseamnă urmărirea penală „in rem”

Începerea urmăririi penale in rem reprezintă o etapă procedurală prin care procurorii cercetează existența unor posibile fapte penale.

Parchetul General a precizat că această procedură este obligatorie în cazul sesizărilor care îndeplinesc condițiile prevăzute de lege.

Deschiderea unui dosar penal nu înseamnă automat că au fost identificate persoane vinovate sau că anularea alegerilor prezidențiale a fost rezultatul săvârșirii unei infracțiuni.

Asociația ALES reclamă și modul de gestionare a plângerilor

Separat, reprezentanții ALES au anunțat depunerea unei alte plângeri penale, care vizează modul în care procurori, personal auxiliar și funcționari ai Parchetului General ar fi gestionat sesizările inițiale.

Asociația susține că plângerile ar fi fost menținute o perioadă ca lucrări administrative, în loc să fie instrumentate ca dosar penal.

Aceste susțineri aparțin reclamanților și nu reprezintă constatări definitive ale autorităților judiciare.

Parchetul General nu oferă alte detalii despre anchetă

În comunicatul transmis presei, Parchetul General a explicat că, având în vedere caracterul nepublic al urmăririi penale, nu pot fi oferite informații suplimentare în această etapă.

Instituția nu a comunicat public numele unor persoane puse sub acuzare și nici concluzii privind existența unor infracțiuni.

Dosarul reprezintă o nouă evoluție juridică în contextul controverselor legate de anularea alegerilor prezidențiale din 2024. Următoarele etape vor depinde de verificările efectuate de procurori și de eventualele decizii procedurale adoptate în cauză.

Autor: Niky Ionescu | 7Biz