Inteligența artificială ar trebui să simplifice activitatea profesională, însă pentru angajații care o folosesc cel mai bine poate aduce și responsabilități suplimentare, mai puțină interacțiune cu colegii și un risc mai mare de epuizare. Un studiu Wellhub arată că 86% dintre angajații români ar lua în calcul să plece de la o companie care nu prioritizează starea lor de bine.

Inteligența artificială schimbă modul în care lucrează angajații, dar câștigurile de productivitate nu se traduc automat într-un volum de muncă mai mic sau într-o experiență profesională mai bună. Dimpotrivă, angajații care au integrat cel mai mult AI în activitatea zilnică pot ajunge să preia sarcini suplimentare și să ofere sprijin colegilor, pe lângă responsabilitățile obișnuite.

Potrivit studiului anual Starea de bine la locul de muncă 2027, realizat de Wellhub pe un eșantion de peste 5.000 de angajați din 10 țări, 40% dintre angajații care folosesc AI la un nivel avansat spun că tehnologia le-a crescut volumul de muncă, în loc să îl reducă. În același timp, 47% dintre aceștia afirmă că inteligența artificială a diminuat interacțiunile semnificative cu colegii.

Datele arată un paradox pentru companiile care investesc în digitalizare: angajații care adoptă cel mai bine tehnologia pot deveni mai eficienți, dar pot ajunge și să suporte o parte mai mare din presiunea transformării organizaționale.

Angajații care folosesc cel mai bine AI pot ajunge să muncească mai mult

Studiul Wellhub identifică trei categorii de angajați în funcție de nivelul de utilizare și de încrederea în inteligența artificială: performerii în AI, utilizatorii obișnuiți și începătorii.

Performerii în AI, care au integrat tehnologia în mod esențial în activitatea lor și își îndrumă colegii, reprezintă 41% din eșantionul studiului. Deși aceștia raportează cel mai ridicat nivel de încredere în siguranța locului de muncă dintre cele trei categorii, sunt și cei care resimt cel mai mult anumite presiuni asociate adoptării AI.

Astfel, 40% dintre performerii în AI spun că tehnologia le-a crescut volumul de muncă, comparativ cu 15% dintre începători. În plus, 79% dintre performerii în AI își îndrumă colegii în utilizarea tehnologiei, asumându-și un rol suplimentar față de responsabilitățile proprii.

În același timp, 47% dintre acești angajați spun că AI a redus interacțiunea semnificativă cu colegii, față de 22% în rândul începătorilor.

Pentru organizații, aceste rezultate ridică o întrebare importantă: cum pot fi valorificate competențele angajaților care conduc adoptarea tehnologiei fără ca aceștia să ajungă să preia o parte disproporționată din volumul de muncă?

Starea de bine devine o condiție pentru retenția talentelor

În România, 86% dintre angajații participanți la studiu spun că ar lua în calcul să plece de la o companie care nu se preocupă de starea lor de bine. La nivel global, proporția este de 83%.

Disponibilitatea de a pleca este ridicată și în rândul celor aflați la începutul utilizării AI: 78% dintre aceștia ar renunța la locul de muncă dacă angajatorul nu le-ar prioritiza wellbeing-ul, față de 73% la nivel global pentru aceeași categorie.

În cazul angajaților care folosesc AI la nivel avansat, intenția de a lua în calcul plecarea de la un angajator care ignoră starea de bine ajunge la 87%.

Aceste rezultate sugerează că wellbeing-ul nu mai poate fi tratat exclusiv ca un beneficiu suplimentar. Pentru companiile care concurează pentru specialiști, felul în care sunt gestionate volumul de muncă, presiunea profesională și accesul la sprijin poate deveni o componentă importantă a strategiei de retenție.

Miza este cu atât mai mare cu cât 62% dintre liderii de HR incluși în studiu spun că sunt îngrijorați că ar putea pierde angajați cu competențe în AI căutate pe piață.

Pregătirea pentru AI este legată de capacitatea de adaptare

Adoptarea tehnologiei nu depinde doar de accesul la instrumente, ci și de cât de pregătiți se simt angajații să le folosească. Potrivit studiului, 87% dintre cei care se consideră pregătiți să lucreze cu AI spun că se pot adapta la schimbare și își pot reveni după eșecuri. În rândul celor care nu se simt pregătiți, proporția scade la 45%.

Existența unor reguli clare de utilizare a inteligenței artificiale este un alt factor relevant. Studiul arată că 34% dintre angajați spun că organizația lor nu are o politică formală privind AI. Proporția ajunge la 44% în rândul începătorilor, comparativ cu 26% în cazul performerilor.

În companii, pregătirea pentru utilizarea AI presupune astfel mai mult decât instruirea tehnică. Angajații au nevoie să înțeleagă cum pot folosi instrumentele, care sunt limitele acestora și cum se schimbă responsabilitățile lor odată cu introducerea noilor tehnologii.

Pentru manageri, comunicarea clară, instruirea și definirea responsabilităților pot reduce incertitudinea asociată transformării digitale și pot ajuta echipele să se adapteze mai bine.

Wellbeing-ul nu se rezolvă printr-un singur beneficiu

Datele din România indică și un decalaj între nevoia de sprijin și accesul la acesta. Doar 37% dintre angajații români participanți la studiu spun că beneficiază în prezent de terapie sau consiliere de orice fel, față de 48% la nivel global.

Pentru organizații, provocarea este să depășească abordarea bazată pe inițiative izolate și să integreze starea de bine în modul în care este organizată activitatea de zi cu zi.

Asta poate însemna obiective și priorități realiste, distribuirea echilibrată a sarcinilor, recunoașterea muncii suplimentare, acces la servicii de sprijin și timp dedicat învățării noilor instrumente. În cazul angajaților care îi ajută și pe ceilalți să adopte AI, este important ca rolul suplimentar de sprijin să fie recunoscut și integrat în responsabilitățile lor.

Studiul Wellhub indică și o asociere între programele de wellbeing și rezultatele raportate de angajați. Dintre cei care beneficiază de pachete Wellhub, 55% declară că au un somn sănătos, față de 28% dintre cei care au un alt program de wellbeing. De asemenea, 67% își evaluează starea generală de bine drept bună sau excelentă, comparativ cu 51% în cazul celor cu alte programe.

Aceste comparații sunt rezultate raportate de participanți și nu demonstrează, în sine, că un anumit program a cauzat diferențele observate. Ele indică însă importanța evaluării beneficiilor prin raportare la nevoile angajaților și la rezultatele pe care aceștia le percep.

Performanța sustenabilă presupune investiții și în oameni

Inteligența artificială poate accelera activitatea, automatiza sarcini și schimba distribuția responsabilităților în cadrul echipelor. Însă efectele sale depind și de felul în care companiile gestionează tranziția.

„IA are un potențial enorm de a face oamenii și companiile mai productive, dar tehnologia, de una singură, nu va crea performanță sustenabilă”, a declarat Cesar Carvalho, CEO și cofondator Wellhub.

Pentru angajatori, provocarea este să transforme investițiile în tehnologie în câștiguri care pot fi susținute pe termen lung. Asta presupune nu doar dezvoltarea competențelor digitale, ci și atenție la volumul de muncă, relațiile dintre colegi și accesul la sprijin.

Pe măsură ce AI devine parte din activitatea curentă, diferența dintre o transformare digitală reușită și una care amplifică presiunea asupra angajaților poate sta în felul în care organizațiile își adaptează simultan tehnologia, procesele și cultura de lucru.

Despre studiu

Studiul Starea de bine la locul de muncă 2027 a fost realizat de Wellhub în perioada 12–19 iunie 2026, printr-un sondaj online la care au participat peste 5.000 de angajați cu normă întreagă din 10 țări: Statele Unite, Regatul Unit, Brazilia, Argentina, Chile, Spania, Italia, Germania, Mexic și România. Au fost colectate între 500 și 505 răspunsuri din fiecare țară.

Cercetarea analizează starea de bine a angajaților într-un mediu profesional în care inteligența artificială are un rol tot mai important, precum și relația dintre nivelul de utilizare a tehnologiei, presiunea resimțită la locul de muncă și sprijinul oferit de organizații.