Patru cetățeni ai Federației Ruse au fost trimiși în judecată sau și-au recunoscut vinovăția într-un dosar-mamut în care Parchetul General anchetează rețele prin intermediul cărora aceștia au dobândit în mod
ilegal cetățenia română. Surse apropiate anchetei au declarat pentru G4Media.ro că, în total, numărul rușilor aflați în vizorul procurorilor ar fi de circa 300. Ancheta, în cadrul căreia au fost făcute mai multe
percheziții, în mai multe zone ale țării, a arătat că, în perioada recentă, cu complicitatea unor funcționari de stare civilă, sute de cetățeni ruși, dar și ucraineni sau moldoveni, au fraudat sistemul de acordare a cetățeniei române și de dobândire de buletin și pașaport românești, documente pe care le doreau pentru a călători în spațiul Uniunii Europene.

Anul trecut, G4Media.ro a prezentat pe larg lacunele sistemului birocratic din România care a dus, în unele cazuri, la redobândirea ilegală a cetățeniei țării noastre inclusiv prin folosirea identității unor cetățeni ucraineni care au murit în războiul cu Rusia, unul dintre beneficiari fiind un infractor rus. Alți beneficiari ar fi fost oligarhi apropiați de Kremlin.

Primul inculpat al Parchetului General în aces capăt de anchetă este Alexandr Strelnikov, trimis în judecată la Judecătoria Sectorului 6, la finalul lunii iulie 2026, sub acuzația de „uz de fals”. Dosarul se află în faza de Cameră Preliminară. Anterior, într-un alt proces, aceeași instanță i-a anulat lui Strelnikov, în noiembrie 2025, actul de naștere nr. 1180 din data de 25 aprilie 2024, act transcris la Serviciul Stare Civilă sector 6 în baza unui certificat/extras multilingv din aprilie 1980 eliberat de autoritățile din Federația Rusă.

La finalul lunii trecute, tot la Judecătoria Sectorului 6, Parchetul General a trimis în judecată alți doi ruși inculpați pentru săvârșirea aceleiași infracțiuni: Denis Khaibulkin și Andrey A. Tabakov. În cazul primului, un complet de judecată i-a anulat și lui, în august 2026, documentele românești obținute ilegal, în timp ce, în cazul lui Tabakov, dosarul e încă pe rol cu termen pe 20 noiembrie.

Într-un comunicat de la data trimiterii în judecată, Parchetul General transmitea că, în cursul anului 2024, cei doi inculpați, cetățeni ruși provenind din orașele Sankt Petersburg și Moscova, au folosit în fața autorităților române certificate de cetățenie presupus a fi emise în 2023 de către Ambasada României la Bratislava, în realitate înscrisuri false, obținând succesiv eliberarea mai multor acte care atestă cetățenia română, cetățenie pe care nu o dețin, întrucât nu a fost obținută niciodată parcurgând căile legale.

„În mod concret, inculpații au formulat la serviciul de stare civilă al unei primării de sector din București cereri de transcriere a certificatelor de naștere rusești pe care le dețineau, la care au atașat certificatele de cetățenie presupus a fi emise în 2023 de către Ambasada României la Bratislava. Ulterior, în baza certificatelor de naștere obținute în mod fraudulos, inculpații au solicitat și obținut cărți de identitate și pașapoarte simple electronice”, menționau procurorii.

O situație inedită o constituie un al patrulea cetățean al Federației Ruse, pentru care Starea Civilă de la Sectorul 6 solicită, de asemenea, anularea documentelor obținute prin fraudă, dosarul având termen pe 23 octombrie. Spre deosebire de marea majoritate a suspecților din aceste dosare care nu au intrat niciodată în România, nici măcar la momentul depunerii cererilor la Starea Civilă (au folosit interpuși, lucru ilegal), ceea ce a făcut să nu fie găsiți/citați și să fie trimiși în judecată în lipsă, Vasilii Ilichev a aflat de ancheta care îl viza și a cerut încheierea unui acord de reunoaștere a vinovăției, trimis la instanță cu termen pe 23 octombrie.

În acord, consultat de reporterul G4Media, Ilichev a recunoscut că a săvârșit infracțiunile de uz de fals, în formă continuată, instigare la fals informatic și instigare la fals intelectual, în formă continuată. Situația de fapt a indicat că, în perioada iulie – septembrie 2023, el a depus la Starea Civilă Sector 6 (o dată prin intermediul unei persoane al cărui nume a fost descoperit de procuror, iar în alte două cazuri prin intermediul a două persoane neidentificate), documente contrafăcute, reprezentând certificate de cetățenie așa-zis emise de Ambasada României la Chişinău, care atestau în mod mincinos faptul că este cetățean român, pentru a obține transcrierea actului de naştere în Registrul Național de Evidență a Populației, atribuirea unui CNP românesc și eliberarea unor acte de stare de stare civilă româneşti.

El a acceptat o pedeapsă de un an și patru luni de închisoare, cu amânarea executării pedepsei și cu o perioadă de supraveghere de doi ani. De asemenea, i se vor anula actele eliberate de Statul Român: certificatul de naștere, cartea de identitate și pașaportul simplu.

Context: Parchetul General are în lucru, de mai mulți ani, o anchetă în care a destructurat mai multe rețele de persoane din România, Ucraina și Republica Moldova, care, inclusiv prin săvârșirea unor fapte de corupție (tarife între 15.000 și 40.000 de euro), și complicitatea unor funcționari publici de la mai multe Servicii de Stare Civilă din Suceava, Botoșani sau Sectorul 6, facilitau eliberarea de documente românești unor cetățeni ruși, ucraineni sau moldoveni. De obicei, aceștia prezentau la ghișeu, prin
intermediari, certificate care dovedeau că ar fi primit cetățenia țării noastre.

O lacună de sistem a fost vitală pentru succesul acestor demersuri: funcționarii care primeau aceste hârtii falsificate nu aveau acces la o bază de date a Statului Român unde să le verifice după nume și număr. De-abia în cadrul anchetei a putut fi verificat acest lucru pe baza unor adrese ale Parchetului la Autoritatea Națională pentru Cetățenie.

Profitând de această vulnerabilitate, sute de ruși au obținut acte românești care le-au oferit acces spre călătorii în Uniunea Europeană, situația ridicând o mare problemă de siguranță națională. G4Media a dezvăluit, în noiembrie 2025, că mare parte dintre cei 300 de ruși care ar fi obținut ilegal documente de identitate românești erau infractori sau oligarhi conectați la interesele Kremlinului, puși pe lista sancțiunilor de către țări din Occident. În unele cazuri, aceștia ar fi folosit numele unor soldați ucraineni morți pe câmpul de luptă după ce Rusia a invadat Ucraina în februarie 2022. Era cazul unui traficant de droguri dat în urmărire generală de justiția rusească și care a fugit în Spania.