Consiliul de administrație al Băncii Naționale a României, întrunit în ședința de astăzi, 8 octombrie 2026, a hotărât menținerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 6,50 la sută pe an. Specialiștii BNR estimează că rata anuală a inflației se va plasa pe o traiectorie ascendentă până la finele anului curent.

Comunicatul BNR:

Rata anuală a inflației a înregistrat o scădere substanțială în primele două luni ale trimestrului III 2026, așa cum s-a anticipat, coborând la 8,16 la sută în iulie și la 6,17 la sută în august, de la 10,42 la sută în iunie, pe fondul epuizării efectelor directe ale eliminării plafonului la prețul energiei electrice și ale majorării cotelor de TVA și a accizelor în perioada similară a anului anterior.

Efectele de bază dezinflaționiste asociate celor două șocuri pe partea ofertei produse în iulie-august 2025 au afectat prioritar evoluția componentelor exogene ale IPC, fiind resimțite puternic la nivelul dinamicii anuale a prețurilor energiei. Influențe suplimentare în sens descendent au venit din continuarea descreșterii pronunțate a prețurilor LFO, care au fost doar în mică măsură contrabalansate de cele generate de scumpirea semnificativă a combustibililor, în contextul creșterii accentuate a cotației petrolului.

În același timp, rata anuală a inflației CORE2 ajustat a înregistrat o scădere considerabilă pe ansamblul primelor două luni ale trimestrului III 2026, reducându-se la 6,2 la sută în august, de la 8,3 la sută în iunie, în principal sub impactul efectelor de bază dezinflaționiste asociate majorării impozitelor indirecte la mijlocul trimestrului III 2025, dar și în condițiile descreșterii cotațiilor unor mărfuri agroalimentare și ale slăbirii cererii de consum. Mici influențe de sens opus au decurs din creșterea tarifelor de telecomunicații și a prețului polițelor RCA, precum și din efecte indirecte ale scumpirii combustibililor, inclusiv pe fondul nivelului ridicat al așteptărilor inflaționiste pe termen scurt.

Rata anuală a inflației calculată pe baza indicelui armonizat al prețurilor de consum (IAPC – indicator al inflației pentru statele membre UE) a scăzut în august 2026 la 6,3 la sută, de la 9,2 la sută în iunie 2026.

Rata medie anuală a inflației IPC s-a redus la 9,5 la sută în august 2026, de la 9,8 la sută în iunie 2026, iar rata medie anuală a inflației calculată pe baza IAPC s-a situat în august 2026 la 8,6 la sută, nivel similar celui din iunie 2026.

Activitatea economică a stagnat în trimestrul II 2026, după ce s-a comprimat cu 0,1 la sută în primul trimestru al anului (variație trimestrială), evoluție ce face probabilă prelungirea trendului de adâncire a deficitului de cerere agregată într-un ritm moderat, în linie cu previziunile.

În raport cu aceeași perioadă a anului trecut, activitatea economică și-a atenuat vizibil contracția în trimestrul II 2026, la -0,4 la sută, de la -1,2 la sută în primele trei luni ale anului, în principal ca urmare a saltului amplu consemnat de dinamica anuală a formării brute de capital fix, după descreșterea pronunțată din trimestrul precedent.

Consumul gospodăriilor populației a continuat însă să-și accentueze scăderea în termeni anuali, iar evoluția exportului net a redevenit contracționistă în trimestrul II 2026, în condițiile în care dinamica anuală a volumului importurilor de bunuri și servicii s-a mărit vizibil în raport cu trimestrul precedent, devansând-o pe cea cvasi-staționară a volumului exporturilor. Pe acest fond, deficitul balanței comerciale și deficitul de cont curent și-au întrerupt trendurile de scădere față de perioada similară a anului anterior pe care s-au plasat în ultimele 3-4 trimestre, înregistrând creșteri în trimestrul II 2026, inclusiv ca urmare a înrăutățirii raportului de schimb.

Cele mai recente date și analize indică o redresare a activității economice în trimestrul III 2026 față de trimestrul anterior, inclusiv pe seama performanțelor agriculturii, asociată însă cu o deteriorare a evoluției PIB în raport cu aceeași perioadă a anului precedent, în condițiile unor evoluții majoritar omogene la nivelul componentelor cererii agregate și al sectoarelor majore.

Astfel, vânzările cu amă­nuntul au continuat să-și atenueze declinul în termeni anuali în iulie-august 2026, însă cele auto-moto și l-au adâncit în luna iulie, iar volumul serviciilor prestate populației și-a prelungit contracția amplă. Totodată, dinamica anuală a volumului lucrărilor de construcții a înregistrat o scădere abruptă în prima lună a trimestrului III, iar producția industrială și-a accentuat descreșterea față de perioada similară a anului anterior.

În același timp, dinamica anuală a exporturilor de bunuri și servicii a consemnat în iulie 2026 o scădere mai pronunțată față de trimestrul precedent decât cea a importurilor, ecartul dintre acestea redevenind astfel ușor negativ. Drept urmare, deficitul balanței comerciale și-a accelerat ușor creșterea în termeni anuali, iar deficitul de cont curent și-a mărit considerabil variația anuală în raport cu trimestrul anterior, în condițiile deteriorării severe a balanțelor veniturilor. Pe ansamblul primelor 7 luni din 2026, deficitul balanței comerciale a înregistrat totuși o mică scădere față de perioada similară din anul precedent, în timp ce deficitul de cont curent s-a mărit ușor.

Pe piața muncii, datele recente relevă noi mici scăderi ale efectivului salariaților din economie în lunile iunie și iulie 2026, dar și o corecție descendentă însemnată a ratei șomajului BIM (Biroul Internațional al Muncii), care a revenit în iulie-august la 6,4 la sută, de la valoarea medie de 6,8 la sută la care a urcat în trimestrul II 2026. Dinamica anuală a salariului brut nominal s-a reamplificat în iulie, inclusiv pe fondul majorării salariului minim brut pe economie, rămânând totuși la un nivel scăzut din perspectivă istorică, iar variația costului unitar cu forța de muncă din industrie și-a accelerat considerabil creșterea. Totodată, potrivit sondajelor de specialitate, intențiile de angajare pe orizontul foarte scurt de timp s-au redresat vizibil pe ansamblul trimestrului III, după două trimestre de scădere, însă deficitul de forță de muncă raportat de companii și-a accentuat întrucâtva descreșterea, ajungând la un minim al ultimilor 6 ani, pe seama evoluțiilor din industrie și construcții.

Principalele cotații ale pieței monetare interbancare și-au prelungit evoluția liniară în august și în primele două decade din septembrie, pentru ca ulterior să cunoască ajustări ascendente succesive, mai pronunțate în primele zile din octombrie. La rândul lor, randamentele pe termen mediu și lung ale titlurilor de stat și-au mărit fluctuațiile în prima parte a lunii septembrie și au înregistrat apoi o creștere considerabilă – în contextul conflictului din Orientul Mijlociu dar și pe fondul situației politice interne și al incertitudinilor asociate -, care s-a corectat în mare parte în primele zile din octombrie. În aceeași conjunctură, cursul de schimb leu/euro și-a accentuat ascensiunea în primele decade din septembrie, iar la finele lunii și în debutul lui octombrie a consemnat o creștere abruptă semnificativă, rămânând apoi pe noul palier.

Dinamica anuală a creditului acordat sectorului privat și-a stopat ascensiunea lentă reamorsată în debutul anului curent, reducându-se la 8,2 la sută în august 2026, de la 8,4 la sută în iunie, în condițiile în care noua creștere ușoară de ritm înregistrată de componenta în lei în acest interval  a fost mai mult decât contrabalansată de încetinirea semnificativă a creșterii în termeni anuali a creditului în valută,  pe seama evoluțiilor de pe segmentul societăților nefinanciare. Ponderea componentei în lei în creditul acordat sectorului privat s-a menținut totuși constantă, la 66,8 la sută, sub influența efectului statistic al evoluției cursului de schimb al leului.

Potrivit actualelor evaluări, rata anuală a inflației se va plasa pe o traiectorie ascendentă până la finele anului curent, în principal pe fondul influențelor anticipate să decurgă din creșterea prețurilor combustibililor și energiei și din mărirea cotațiilor altor materii prime, inclusiv agroalimentare – în contextul prelungirii conflictului din Orientul Mijlociu și al secetei severe din acest an -, precum și din evoluția cursului de schimb al leului.

Presiuni dezinflaționiste tot mai evidente sunt așteptate însă în perspectivă mai îndepărtată din partea factorilor fundamentali, cu precădere din partea cererii agregate, pe fondul corecției bugetare inițiate în 2025 și continuată în acest an, cu implicații favorabile și asupra anticipațiilor inflaționiste, și de natură să conducă la ajustarea deficitului de cont curent.

Incertitudini mari rămân totuși asociate, inclusiv în actuala situație politică internă, măsurilor potențial adoptate în viitor în scopul continuării consolidării bugetare dincolo de anul curent corespunzător Planului bugetar-structural pe termen mediu convenit cu CE și procedurii de deficit excesiv.

Incertitudini și riscuri semnificative la adresa perspectivei activității economice, implicit a evoluției pe termen mediu a inflației, generează însă și conflictul din Orientul Mijlociu și criza energetică, prin efectele potențial exercitate, pe mai multe căi, asupra puterii de cumpărare și încrederii consumatorilor, precum și asupra activității și profiturilor firmelor, inclusiv prin afectarea dinamicii economiilor și a inflației la nivel european/mondial și a percepției de risc față de regiune, cu impact asupra costurilor de finanțare.

În această conjunctură, absorbția și utilizarea la maximum a fondurilor europene sunt esențiale pentru contrabalansarea parțială a efectelor contracționiste ale consolidării bugetare, precum și ale conflictului din Orientul Mijlociu și ale războiului din Ucraina, cât și pentru realizarea reformelor structurale necesare, inclusiv a tranziției energetice.

Deosebit de relevante sunt, de asemenea, deciziile de politică monetară ale BCE și Fed, precum și atitudinea băncilor centrale din regiune.

Pe baza evaluărilor și a datelor disponibile în acest moment, precum și în condițiile incertitudinilor foarte ridicate, Consiliul de administrație al BNR a hotărât în ședința de astăzi, 8 octombrie 2026, menținerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 6,50 la sută pe an. Totodată, s-a decis menținerea ratei dobânzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 7,50  la sută pe an și a ratei dobânzii la facilitatea de depozit la 5,50  la sută pe an. De asemenea, Consiliul de administrație al BNR a decis menținerea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei și în valută ale instituțiilor de credit.

Deciziile CA al BNR vizează asigurarea și menținerea stabilității prețurilor pe termen mediu, într‑o manieră care să contribuie la realizarea unei creșteri economice sustenabile. Consiliul de administrație reiterează că, în contextul actual, mixul echilibrat de politici macroeconomice și implementarea de reforme structurale inclusiv prin utilizarea fondurilor europene care să stimuleze potențialul de creștere pe termen lung sunt esențiale pentru stabilitatea macroeconomică și întărirea capacității economiei românești de a face față unor evoluții adverse.

BNR monitorizează atent evoluțiile mediului intern și internațional și este pregătită să utilizeze instrumentele de care dispune în vederea îndeplinirii obiectivului fundamental privind stabilitatea prețurilor pe termen mediu, în condiții de păstrare a stabilității financiare.