Discuțiile de pace de la Kiev au avut o puternică încărcătură simbolică, însă întâlnirile dintre reprezentanții SUA și Ucraina nu au dus la eliminarea diferențelor fundamentale dintre Kiev și Moscova, scrie BBC.

A fost pentru prima dată de la începutul invaziei ruse la scară largă când emisarii președintelui american Donald Trump, Steve Witkoff și Jared Kushner, au ajuns pe teritoriul ucrainean.

Cei doi au venit cu trenul, în condițiile în care deplasarea cu avionul la Kiev rămâne riscantă din cauza atacurilor cu drone rusești.

O întâlnire cu o puternică încărcătură simbolică

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski i-a întâmpinat pe Witkoff și Kushner la Catedrala Sfânta Sofia din Kiev, unul dintre cele mai importante simboluri ale istoriei Ucrainei.

Locul întâlnirii a avut o semnificație suplimentară. Catedrala se află în apropierea zonei în care dronele rusești au lovit, vineri, sediul serviciilor de securitate ucrainene.

După întâlnirea de la Kiev, delegațiile au purtat discuții timp de mai multe ore. Ulterior, la negocieri s-au alăturat și mai mulți consilieri europeni pentru securitate națională, printre care Jonathan Powell, consilierul pentru securitate națională al Regatului Unit.

La final, participanții au descris discuțiile în termeni pozitivi și au vorbit despre posibilitatea reluării unor negocieri trilaterale în care să fie implicate SUA, Ucraina și statele europene.

Rusia și Ucraina au versiuni opuse despre situația de pe front

În ciuda tonului optimist, diferențele dintre pozițiile Moscovei și Kievului rămân considerabile.

Witkoff și Kushner au venit la Kiev direct de la Moscova, unde s-au întâlnit cu Vladimir Putin. Președintele rus le-ar fi transmis că armata rusă înregistrează „progrese tangibile” pe front.

Mesajul primit de la partea ucraineană a fost însă aproape diametral opus.

Oficialii de la Kiev susțin că, în luna august, Ucraina a recuperat mai mult teritoriu decât a pierdut și afirmă că Rusia a suferit aproximativ 42.000 de victime, morți și răniți.

Putin le-ar fi spus, de asemenea, reprezentanților americani că pentru încheierea războiului trebuie rezolvate ceea ce Moscova numește „cauzele profunde” ale conflictului. Formula reflectă o serie de solicitări strategice prezentate de Kremlin de-a lungul timpului: cedarea unor teritorii ucrainene, renunțarea Kievului la perspectiva aderării la NATO și reducerea dimensiunii forțelor sale armate.

Zelenski insistă asupra garanțiilor de securitate

După discuțiile cu emisarii americani, Zelenski a subliniat că Ucraina are nevoie de garanții de securitate „puternice și clare”.

Președintele ucrainean a insistat, de asemenea, asupra necesității ca țara sa să dispună de o armată puternică după încheierea războiului. El nu a dat niciun semnal că ar fi pregătit să accepte cedarea unor teritorii din Donbas.

Întrebat despre această problemă, Zelenski a descris situația drept „dificilă”, fără să indice însă o schimbare a poziției Kievului.

De partea americană, Steve Witkoff a susținut că negocierile au înregistrat progrese și că există elementele necesare pentru a ajunge la o soluție. El a recunoscut însă că atât Rusia, cât și Ucraina vor trebui să accepte compromisuri pentru a depăși diferențele existente.

În acest moment, un asemenea compromis pare dificil de imaginat.

O iarnă grea, înaintea unei eventuale ferestre de negocieri

La Kiev, așteptarea dominantă este că luptele vor continua și că Ucraina se pregătește pentru o nouă iarnă dificilă.

Unii diplomați consideră că ar putea exista o fereastră de oportunitate pentru un acord în primăvara anului viitor. Alții sunt mult mai sceptici în privința perspectivelor unor negocieri care să ducă la încheierea războiului.

Zelenski le-a mulțumit emisarilor americani pentru vizita la Kiev, în condițiile în care pauza de scurtă durată a atacurilor aeriene, convenită de părți, le-a oferit locuitorilor capitalei un răgaz.

Pentru moment, însă, puțini se așteaptă ca această pauză să dureze.