Un capitol aproape necunoscut din trecutul unuia dintre numele importante ale fotbalului românesc revine în actualitate. Emil Săndoi apare într-un dosar de rețea aflat în arhiva CNSAS, iar documentele prezentate public vorbesc despre recrutare, un angajament scris și numele conspirativ „Eugen”.

Timp de decenii, Emil Săndoi a fost cunoscut publicului drept fundașul Universității Craiova, internațional român și, ulterior, antrenor și selecționer al reprezentativei de tineret.

Documente din arhiva fostei Securități deschid însă un capitol complet diferit.

Potrivit informațiilor publicate în urma consultării arhivei CNSAS, pe numele lui Emil Săndoi există dosarul de rețea R225432, format din 31 de file și referitor la perioada august 1985 – august 1989.

20 de ani și un angajament către Securitate

Momentul-cheie apare la 24 octombrie 1985.

Emil Săndoi avea numai 20 de ani, juca la Universitatea Craiova și se afla la începutul unei cariere care avea să-l transforme într-unul dintre fotbaliștii cunoscuți ai Băniei.

Potrivit documentelor consultate și publicate de Gazeta Sporturilor, Săndoi ar fi fost recrutat atunci în calitate de colaborator și ar fi semnat un angajament scris.

Raportul întocmit după recrutare consemnează că tânărul fotbalist ar fi acceptat colaborarea și că i-a fost stabilit numele conspirativ „Eugen”.

Așadar, trebuie făcută o corectură importantă față de unele informații apărute ulterior în presă: documentele prezentate de sursa care a consultat dosarul indică pseudonimul „Eugen”, nu „Ștefan”.

De ce îl voia Securitatea?

Nu vorbim despre un fotbalist oarecare.

Universitatea Craiova era unul dintre marile cluburi ale României, iar jucătorii săi participau la deplasări internaționale și intrau în contact cu persoane din afara țării.

Pentru regimul comunist, sportivii care călătoreau în străinătate reprezentau o categorie atent supravegheată.

Din documentele publicate rezultă că Securitatea urmărea constituirea unei rețele informative în jurul echipei, inclusiv pentru identificarea eventualelor intenții ale sportivilor de a rămâne în străinătate și pentru supravegherea contactelor acestora.

Iar în această rețea apare numele lui Emil Săndoi.

Șase note informative atribuite sursei „Eugen”

Dosarul nu s-ar limita la existența unui simplu formular sau a unui angajament.

Potrivit relatărilor bazate pe arhiva CNSAS, în cele 31 de file apar șase note informative atribuite sursei „Eugen”. Documentele conțin inclusiv o „Notă de relații” în care figurează persoane din lumea fotbalului.

Printre numele menționate se află și Gheorghe Popescu, alături de Pavel Badea, Dumitru Stîngaciu și Adrian Popescu.

Asta nu înseamnă, desigur, că simpla apariție a acestor persoane într-un asemenea document le conferă vreo calitate de colaborator. Este o distincție esențială.

Dar existența notelor atribuite lui „Eugen” ridică inevitabil întrebări despre natura relației dintre tânărul fotbalist și structurile de informații ale regimului comunist.

Săndoi respinge acuzațiile: „Nu-mi aduc aminte”

Emil Săndoi contestă însă ideea unei colaborări conștiente cu Securitatea.

Contactat după apariția documentelor, fostul internațional a afirmat că nu știe despre ce este vorba, că nu își amintește să fi semnat asemenea documente și a pus inclusiv problema autenticității unei eventuale semnături atribuite lui.

Săndoi a susținut că nu a avut „nicio tangență” cu asemenea activități și a amintit contextul epocii, în care sportivii erau supuși instructajelor înaintea deplasărilor externe.

Este poziția sa și trebuie consemnată ca atare.

Dar documentele din arhivă există, iar conținutul lor merită explicat public.

Dosar de colaborator nu înseamnă automat verdict de poliție politică

Aici trebuie făcută o diferență fundamentală.

Faptul că o persoană apare într-un dosar de rețea al Securității, că îi este atribuit un pseudonim sau că există documente referitoare la recrutarea sa nu înseamnă automat că aceasta a fost declarată juridic colaborator al Securității în sensul legislației privind poliția politică.

Pentru o asemenea concluzie există criterii legale și proceduri specifice.

În cazul lui Emil Săndoi, informațiile publicate până acum se referă la documentele existente în arhiva CNSAS și la conținutul dosarului R225432.

Tocmai de aceea întrebarea 7Biz rămâne legitimă:

A fost Emil Săndoi colaborator al Securității?

Documentele prezentate public arată că Securitatea îl considera colaborator, că există un angajament atribuit acestuia, că i-a fost atribuit numele conspirativ „Eugen” și că dosarul conține note informative.

Emil Săndoi spune, aproape patru decenii mai târziu, că nu își amintește și respinge ideea că ar fi avut legături cu fenomenul.

De pe gazon, direct în arhivele Securității

Pentru iubitorii fotbalului, dezvăluirea este cu atât mai spectaculoasă cu cât vorbim despre un om asociat vreme de decenii aproape exclusiv cu sportul.

Emil Săndoi a rămas în memoria suporterilor ca fundaș al Universității Craiova, internațional și ulterior antrenor.

Acum, lângă această biografie sportivă apare și un dosar din arhiva uneia dintre cele mai temute instituții ale regimului comunist.

R225432. 31 de file. 24 octombrie 1985. Un angajament. Un nume conspirativ: „Eugen”.

Sunt documente care nu pot fi ignorate.

Dar nici transformate, fără o constatare legală, într-un verdict pe care instituțiile competente nu l-au pronunțat.

7Biz va continua să urmărească documentele și informațiile referitoare la acest caz. Pentru că trecutul nu poate fi schimbat, însă poate — și trebuie — să fie cunoscut.

Victor N Bogdan