Comisia Europeană va lansa până la sfârșitul acestui an un nou apel pentru aproximativ 20 de miliarde de euro rămași disponibili în cadrul instrumentului SAFE, destinat finanțării investițiilor în apărare ale statelor membre, a declarat Thomas Regnier, purtător de cuvânt al Comisiei Europene, în cadrul unei întâlniri la Bruxelles, la care a participat și Economedia.

Banii provin în principal din reducerea solicitărilor inițiale ale Italiei și Ungariei, iar statele membre vor putea cere o finanțare suplimentară prin actualizarea planurilor lor. România, care are deja alocate 16,7 miliarde de euro prin SAFE, va trebui să decidă dacă accesează o parte din această nouă sumă.

„Vom publica o nouă cerere de aproximativ 20 de miliarde de euro, în care vom întreba statele membre dacă doresc să solicite finanțare suplimentară în cadrul instrumentului SAFE actual”, a declarat Regnier.

România poate intra pentru a doua oară la bani

Potrivit oficialului european, România ar putea solicita finanțare suplimentară, însă decizia aparține autorităților române.

„Să vedem dacă România va cere bani suplimentari. Știu deja că state membre precum Polonia, de exemplu, care au fost foarte vocale, au spus deja că vor să acceseze finanțare suplimentară”, a spus Regnier.

Noua rundă nu reprezintă un nou instrument SAFE, ci o redistribuire a banilor rămași din SAFE 1.

Instrumentul SAFE are o valoare totală de până la 150 de miliarde de euro și este construit sub forma unor împrumuturi acordate statelor membre pentru investiții și achiziții comune în domeniul apărării.

De unde vin cele circa 20 de miliarde de euro

Suma disponibilă a crescut după ce două state și-au redus semnificativ solicitările inițiale.

Italia a anunțat reducerea planului de finanțare de la aproximativ 14 miliarde de euro la circa 8 miliarde de euro, ceea ce lasă aproximativ 6 miliarde de euro disponibile.

În cazul Ungariei, planul inițial era de aproximativ 16 miliarde de euro, dar noua solicitare este de circa 5,4 miliarde de euro, ceea ce lasă alte aproximativ 10-11 miliarde de euro nealocate.

La acestea se adaugă aproximativ 12 miliarde de euro rămase din planurile altor state membre.

„Acolo ai încă 20 de miliarde de euro care, în final, nu vor fi luați de statele membre care solicitaseră inițial acele sume”, a explicat Regnier.

Comisia vrea să redirecționeze acești bani cât mai rapid, pentru a nu pierde finanțarea disponibilă în cadrul instrumentului.

Banii ar putea ajunge și în proiecte comune cu Ucraina

O componentă importantă a noii runde este posibilitatea ca finanțarea să susțină proiecte comune între statele membre și industria ucraineană de apărare.

Regnier a explicat că, în cadrul SAFE, statele membre rămân cele care contractează și rambursează împrumuturile, însă Ucraina este asociată proiectelor datorită experienței acumulate în războiul cu Rusia și capacităților sale din industria de apărare.

„Statele membre sunt la conducere, dar situația actuală este foarte evidentă. De aceea, încă din prima zi, iar acest lucru este prevăzut în regulament, am asociat Ucraina”, a spus oficialul european.

Potrivit acestuia, dacă statele membre vor propune proiecte comune cu Ucraina, acestea vor putea fi incluse în noua rundă de finanțare.

Comisia Europeană a transmis anterior că suma disponibilă pentru redistribuire ar putea fi utilizată inclusiv pentru proiecte comune europene și ucrainene.

România, Polonia și celelalte state de pe flancul estic, în centrul noilor investiții

Pentru România, una dintre prioritățile evidente este dezvoltarea capacităților de apărare împotriva dronelor.

Regnier a spus că UE trebuie să dezvolte sisteme capabile să detecteze și să neutralizeze dronele într-un mod eficient din punct de vedere al costurilor, în condițiile în care incidentele cu drone au devenit o problemă recurentă pentru statele de pe flancul estic.

„Trebuie să fim capabili să le monitorizăm, să le urmărim, dar apoi trebuie să fim capabili să le doborâm într-un mod eficient din punct de vedere al costurilor”, a spus oficialul.

Comisia susține dezvoltarea unor astfel de capacități prin proiecte comune între state membre, nu prin investiții izolate.

„Nu poți proteja 200 de kilometri din granița cu Rusia. Trebuie să protejezi întregul flanc estic”, a explicat Regnier.

România este deja implicată în proiectele europene comune de apărare, inclusiv în domeniul spațial și al dronelor și sistemelor antidronă.

Ce urmează pentru banii suplimentari

Potrivit lui Regnier, Comisia trebuie să lanseze apelul în cursul acestui an. Statele membre interesate vor trebui să transmită planuri actualizate, după care Comisia va analiza proiectele și va proceda la finanțare.

„Dacă realocăm banii prin apel în acest an – din nou, cât mai rapid posibil pentru apărare – statele membre vor trebui să solicite banii, să transmită planuri actualizate și apoi vom trece la plăți”, a explicat oficialul.

Așadar, pentru România, următorul pas este o decizie politică și administrativă: dacă Bucureștiul vrea să acceseze suplimentar bani SAFE și pentru ce proiecte.

SAFE nu înseamnă granturi: statele membre trebuie să ramburseze banii

SAFE este un instrument de împrumut, nu un mecanism de granturi. Comisia Europeană se împrumută de pe piețele de capital și acordă ulterior împrumuturile statelor membre, beneficiind de condițiile de finanțare ale UE.

„Acestea sunt împrumuturi, iar împrumuturile sunt ale statelor membre, iar statele membre vor trebui să le ramburseze”, a precizat Regnier.

Prin urmare, accesarea unei noi tranșe de SAFE ar însemna pentru România creșterea finanțării disponibile pentru apărare, dar și asumarea unor noi împrumuturi care vor trebui rambursate.

România are deja 16,7 miliarde de euro prin SAFE

România are alocată prin prima rundă SAFE suma de 16,7 miliarde de euro, reprezentând una dintre cele mai mari alocări dintre statele membre.

În august, România a primit prima tranșă de prefinanțare, de 2,5 miliarde de euro, echivalentul a 15% din alocarea sa totală.

Noua rundă de aproximativ 20 de miliarde de euro este însă separată de această alocare și ar putea permite României să își suplimenteze finanțarea SAFE, dacă autoritățile de la București decid să depună o solicitare.