Rata anuală a inflației va crește ușor în ultimele luni din 2026, pe fondul scumpirii combustibililor și energiei și al evoluției cursului de schimb, urmând să intre pe o traiectorie descendentă ulterior și să revină în intervalul țintit de Banca Națională a României (BNR) abia în primul trimestru din 2028, potrivit noii prognoze incluse în Raportul asupra inflației din noiembrie 2026.

Banca centrală estimează că presiunile dezinflaționiste se vor intensifica treptat, în principal ca urmare a deficitului de cerere agregată, care va continua să se adâncească în a doua jumătate a acestui an, pe fondul consolidării bugetare și al crizei energetice.

BNR avertizează însă că perspectiva inflației rămâne marcată de incertitudini, în special în ceea ce privește prețurile energiei electrice și evoluția cotației petrolului, dar și măsurile fiscale care ar putea fi adoptate în continuarea procesului de reducere a deficitului bugetar.

Inflația a urcat la aproape 7% în octombrie

Rata anuală a inflației a crescut la 6,94% în octombrie 2026, de la 6,61% în septembrie și 6,17% în august, în principal ca urmare a continuării scumpirii combustibililor și a creșterii prețurilor alimentelor cu prețuri volatile (LFO).

În septembrie, inflația anuală urcase deja după scumpirea combustibililor și a gazelor naturale. În același timp, inflația de bază (CORE2 ajustat), care exclude prețurile administrate și componentele volatile precum energia, combustibilii și unele produse alimentare, s-a menținut la 6,2% în septembrie, în scădere cu 2,1 puncte procentuale față de finalul trimestrului al doilea.

BNR explică această reducere prin efectele statistice ale majorării impozitelor indirecte din august 2025, scăderea cotațiilor unor mărfuri agroalimentare și slăbirea cererii de consum. Aceste influențe au fost însă compensate parțial de scumpirea energiei și combustibililor, deprecierea leului și creșterea tarifelor de telecomunicații și a polițelor RCA.

Indicatorii medii ai inflației au continuat să scadă. Rata medie anuală a inflației IPC a coborât la 9% în octombrie, de la 9,8% în iunie, în timp ce rata medie calculată pe baza indicelui armonizat al prețurilor de consum (IAPC) a ajuns la 8,3%, de la 8,6%.

Economia slabă pune presiune în jos asupra inflației

Banca centrală estimează că deficitul de cerere agregată, respectiv situația în care cererea din economie este sub nivelul potențial de producție, va continua să se adâncească în a doua jumătate a anului 2026, ceea ce va contribui la temperarea inflației.

Economia a stagnat în trimestrul al doilea din 2026, după o contracție de 0,1% în primul trimestru, comparativ cu perioada precedentă. În termeni anuali, PIB-ul s-a redus cu 0,2% în trimestrul al doilea, față de o scădere de 1,2% în primele trei luni ale anului.

Pentru semestrul al doilea, BNR anticipează o redresare moderată a activității economice, susținută inclusiv de agricultură, dar estimează că evoluția PIB din trimestrul al treilea va fi mai slabă decât în perioada similară a anului trecut.

Datele disponibile indică evoluții diferite între sectoare: vânzările cu amănuntul și-au înjumătățit declinul în termeni anuali în trimestrul III 2026, construcțiile au continuat să înregistreze creșteri puternice – dinamică anuală de două cifre foarte ridicată, mărită în iulie-august -, iar industria și-a atenuat contracția. În schimb, importurile au continuat să crească mai rapid decât exporturile, iar deficitul comercial și cel de cont curent s-au reamplificat.

Pe piața muncii, numărul salariaților a înregistrat noi scăderi în iulie și august, în timp ce rata șomajului BIM a coborât la 6,4% în trimestrul al treilea, de la o medie de 6,8% în trimestrul precedent.

Energia, petrolul și cursul de schimb, principalele riscuri

BNR avertizează că evoluția prețurilor energiei electrice și a petrolului reprezintă în continuare surse importante de incertitudine pentru prognoza inflației.

Scumpirea petrolului poate influența nu doar prețurile carburanților, ci și costurile de producție și transport, precum și prețurile internaționale ale altor materii prime și bunuri.

Un alt risc este reprezentat de conflictul din Orientul Mijlociu și de criza energetică, prin efectele asupra puterii de cumpărare a populației, încrederii consumatorilor, costurilor și profiturilor companiilor și costurilor de finanțare ale economiei.

Banca centrală atrage atenția și asupra incertitudinilor legate de continuarea consolidării bugetare după 2026, în condițiile angajamentelor asumate de România prin planul bugetar-structural pe termen mediu convenit cu Comisia Europeană și procedura de deficit excesiv.

În acest context, absorbția și utilizarea fondurilor europene sunt esențiale pentru a compensa parțial efectele contracționiste ale reducerii deficitului bugetar și ale crizei energetice.

BNR menține dobânda-cheie la 6,5%

Consiliul de administrație al BNR a decis joi, 12 noiembrie, să mențină rata dobânzii de politică monetară la 6,5% pe an, nivel stabilit anterior.

De asemenea, dobânda pentru facilitatea de creditare (Lombard) rămâne la 7,5% pe an, iar cea pentru facilitatea de depozit la 5,5% pe an. BNR a decis și menținerea ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei și valută ale instituțiilor de credit.

Decizia vine în condițiile în care inflația rămâne ridicată, iar perspectivele economice sunt afectate de incertitudini interne și internaționale. Banca centrală consideră că menținerea stabilității prețurilor pe termen mediu trebuie realizată într-un mod care să permită și o creștere economică sustenabilă.

Noul Raport asupra inflației va fi prezentat publicului în cadrul unei conferințe de presă programate pentru 16 noiembrie 2026, la ora 11:00. Minuta ședinței de politică monetară va fi publicată pe 24 noiembrie.