În multe companii, performanța angajaților este evaluată prin obiective îndeplinite, proiecte finalizate și rezultate. Mai rar este luat în calcul un factor care le poate influența pe toate: calitatea somnului. Un angajat poate fi prezent la birou și își poate respecta programul, dar lipsa odihnei să îi afecteze concentrarea, capacitatea de decizie și eficiența.

Somnul insuficient nu înseamnă doar oboseală. Poate reduce atenția, încetini reacțiile și crește riscul de greșeli, cu efecte atât asupra angajatului, cât și asupra activității companiei.

Cum influențează somnul concentrarea și capacitatea de decizie

În timpul somnului, creierul susține procese esențiale pentru memorie, învățare și reglarea emoțiilor. Atunci când odihna este insuficientă, aceste funcții pot fi afectate, iar consecințele se văd în activitatea de zi cu zi.

O analiză publicată în 2024 în revista Sleep Medicine Reviews, care a inclus 44 de studii, a arătat că și o singură noapte cu somn restricționat poate afecta atenția susținută. Participanții au avut timpi de reacție mai mari și mai multe momente de pierdere a atenției.

La locul de muncă, aceste efecte se pot traduce prin dificultăți în urmărirea discuțiilor, identificarea greșelilor sau gestionarea mai multor sarcini simultan. În activitățile care presupun decizii rapide și responsabilitate ridicată, oboseala poate afecta inclusiv evaluarea informațiilor și a riscurilor.

Cât somn este necesar pentru o funcționare optimă

Recomandarea Academiei Americane de Medicină a Somnului și a Societății de Cercetare a Somnului este ca adulții să doarmă cel puțin șapte ore pe noapte, în mod regulat. Contează însă nu doar durata, ci și calitatea somnului și regularitatea programului.

O noapte scurtă, ocazională, nu înseamnă automat o scădere majoră a performanței. Problema apare atunci când somnul insuficient devine o obișnuință. Efectele se pot acumula, afectând atenția și capacitatea de concentrare.

În plus, dificultățile de somn nu sunt întotdeauna rezultatul unui program încărcat. Insomnia și apneea în somn sunt doar două dintre problemele medicale care pot afecta odihna. Dacă somnolența din timpul zilei persistă sau afectează activitățile obișnuite, este recomandată o evaluare medicală.

Costul oboselii pentru companii: productivitate mai mică și risc de erori

Legătura dintre somn și performanța profesională a fost analizată și în cercetări dedicate mediului de lucru. O meta-analiză publicată în Journal of Organizational Behavior în 2021 a identificat o relație între calitatea somnului și performanța angajaților, inclusiv prin influența asupra resurselor cognitive și a stării emoționale.

Costurile nu apar doar atunci când angajații lipsesc de la serviciu. O persoană obosită poate avea nevoie de mai mult timp pentru a finaliza sarcini, poate face greșeli care necesită corecturi sau poate întâmpina dificultăți în colaborarea cu echipa. Este o formă de pierdere a productivității apropiată de fenomenul de presenteeism: angajatul este prezent la muncă, dar nu poate funcționa la capacitate optimă.

Un raport RAND din 2017, care a analizat cinci economii dezvoltate, a estimat pierderi economice importante asociate somnului insuficient, inclusiv prin absenteism și presenteeism. Deși cifrele nu pot fi extrapolate direct la România, analiza arată că efectele depășesc sfera individuală și pot deveni o problemă economică pentru angajatori.

Ce pot face angajatorii pentru a susține sănătatea somnului

Companiile nu pot controla obiceiurile personale ale angajaților, dar pot influența condițiile de muncă. Programul prelungit, solicitările în afara orelor de lucru și turele care nu permit suficient timp de recuperare pot contribui la oboseală.

Printre măsurile utile se numără planificarea realistă a volumului de muncă, respectarea perioadelor de repaus, limitarea întâlnirilor în afara programului și organizarea atentă a turelor. La fel de importantă este o cultură organizațională în care oboseala permanentă nu este confundată cu implicarea profesională.

Somnul poate fi inclus și în programele de sănătate ocupațională, prin informare, acces la evaluări medicale și îndrumarea angajaților care se confruntă cu probleme persistente de odihnă.

Pentru angajatori, somnul ar trebui privit ca parte a unei strategii mai ample de prevenție și sănătate a angajaților. Într-un mediu profesional în care atenția, judecata și capacitatea de adaptare sunt esențiale, odihna nu este timp pierdut din productivitate, ci una dintre condițiile care o susțin.