Transelectrica a încheiat primele nouă luni ale acestui an cu un profit net de 611 milioane lei, în creştere cu 235% faţă de cel obţinut în perioada similară din 2025, conform datelor financiare transmise, vineri, Bursei de Valori Bucureşti, citate de Agerpres.

În primele nouă luni din 2025, Transelectrica a înregistrat un profit net de 183 milioane lei.

Veniturile operaţionale totale ale companiei au crescut cu 16%, de la 4,15 miliarde lei în perioada ianuarie-septembrie 2025, la 4,82 miliarde lei în primele nouă luni din 2026.

Segmentul activităţilor cu profit permis a înregistrat un rezultat pozitiv de 551 milioane lei, în creştere cu 67,5% faţă de rezultatul de 329 milioane lei realizat în aceeaşi perioadă a anului trecut, în contextul în care veniturile operaţionale au crescut cu 325 milioane lei, iar cheltuielile operaţionale, inclusiv amortizarea, s-au majorat cu 102 milioane lei.

„Creşterea veniturilor operaţionale (2.041 milioane lei la 30 septembrie 2026, faţă de 1.716 milioane lei la 30 septembrie 2025) a fost influenţată în principal de veniturile conjucturale (alocarea capacităţii de interconexiune +168 milioane lei, ajutoare de avarie +16 milioane lei), concomitent cu creşterea de 107 milioane lei a veniturilor din tarif reglementat, în contextul diminuării cu 9,6 milioane lei a veniturilor din tranzacţii CPT – piaţa de echilibrare”, se menţionează în raportul transmis BVB.

Totodată, veniturile din transport şi alte venituri din piaţa de energie au crescut cu 302 milioane lei, la 1,968 miliarde lei în primele nouă luni, influenţate în principal de majorarea de la 1 ianuarie 2026 a tarifului pentru serviciul de transport aprobat de ANRE, „fapt ce a condus la o apreciere a veniturilor din tarif reglementat cu 107 milioane lei (+8%) faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent”.

De asemenea, veniturile din alocarea capacităţii de interconexiune au crescut cu 71%, de la 235 milioane lei în perioada ianuarie-septembrie 2025 la 403 milioane lei în primele nouă luni din 2026.

Pe de altă parte, cheltuielile operaţionale ale segmentului cu profit permis, inclusiv amortizarea, au crescut cu 7%, de la 1,387 miliarde lei în primele nouă luni din 2025 la 1,489 miliarde lei în perioada similară din 2026, evoluţie influenţată în principal de majorarea cheltuielilor privind operarea sistemului.

Potrivit companiei, creşterea costurilor cu achiziţia energiei pentru acoperirea consumului propriu tehnologic a fost influenţată de majorarea cantităţii necesare, de condiţiile meteorologice şi de evoluţia preţurilor pe pieţele de energie.

Conform raportului Transelectrica, începând cu 12 august 2026, Nuclearelectrica a invocat forţa majoră determinată de nivelul insuficient al apelor Dunării, care a impus oprirea unităţilor U1 şi U2 ale Centralei Nuclearoelectrice Cernavodă şi sistarea livrărilor aferente contractului încheiat cu Transelectrica pentru furnizarea a 30 MW în bandă. Compania precizează că energia nelivrată a fost acoperită prin achiziţii de pe Piaţa pentru Ziua Următoare, la preţuri mai mari.

„Preţul mediu al energiei achiziţionate pe PZU a fost mai mare în primele 9 luni ale anului 2026 faţă de perioada similară a anului 2025. Preţul PZU depinde foarte mult de condiţiile meteorologice (secetă, precipitaţii, fenomene extreme) şi de preţurile de pe piaţa europeană. Instabilitatea energetică generată de conflictele din Ucraina şi Iran, precum şi seceta prelungită care a afectat nivelul apelor Dunării şi a condus la oprirea CNE Cernavodă pentru o perioadă îndelungată, sporeşte gradul de volatilitate al preţului pe Piaţa pentru Ziua Următoare, preţurile putând să crească şi cu 30-40% în decurs de o săptămână (de exemplu, în 30.06.2026 s-a înregistrat o medie de 4.744 lei/MWh pentru intervalele de seară)”, se precizează în document.

În ceea ce priveşte segmentul activităţilor zero-profit, acesta a înregistrat un rezultat pozitiv de 111 milioane lei, faţă de un rezultat negativ de 156 milioane lei în primele nouă luni din 2025.

Veniturile acestui segment au crescut cu 341 milioane lei, de la 2,434 miliarde lei la 2,776 miliarde lei, în principal ca urmare a majorării veniturilor din piaţa de echilibrare cu 181 milioane lei.

„Pentru activitatea de servicii de sistem/ capacitate de echilibrare, potrivit reglementărilor ANRE surplusul/deficitul de venit faţă de costurile recunoscute rezultate din desfăşurarea acestei activităţi urmează a fi compensate prin corecţie tarifară ex-post (corecţie negativă/pozitivă) aplicată de ANRE în tarif în anii următori celui în care s-a înregistrat surplusul/deficitul respectiv”, se mai arată în raport.

La nivelul tuturor activităţilor, rezultatul operaţional (EBIT) a crescut de la 172 milioane lei în primele nouă luni din 2025 la 662 milioane lei în perioada similară din 2026, în timp ce rezultatul brut s-a majorat de la 204 milioane lei la 691 milioane lei.

În ceea ce priveşte consumul de energie electrică la nivelul Sistemului Electroenergetic Naţional (SEN), acesta a înregistrat scăderi în fiecare lună din perioada februarie-septembrie 2026, comparativ cu lunile corespunzătoare din anul precedent, cu valori cuprinse între 0,91% în martie şi 7,07% în iulie, în timp ce în ianuarie a crescut cu 6,29%. Datele aferente lunii septembrie sunt preliminare.

Potrivit datelor operaţionale, consumul intern net de energie electrică a scăzut cu 3%, la 38,2 TWh, în timp ce producţia netă internă a crescut cu 1%, la 36,4 TWh. Importul net s-a redus cu 48%, de la 3,57 TWh în primele nouă luni din 2025 la 1,85 TWh în perioada similară din 2026.