Eva Umlauf, care avea doi ani când, împreună cu mama sa, a fost eliberată din lagărul nazist de exterminare de la Auschwitz în ianuarie 1945, se declară astăzi consternată de noua ascensiune a extremei drepte în Germania, transmite agenția Reuters.

Victoria de duminică a partidului Alternativa pentru Germania (AfD) în Saxonia-Anhalt plasează, pentru prima dată de la sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial, o formațiune de extremă dreaptă în poziția de a prelua puterea într-un land.

„Ce pot să spun? Mă așteptam la asta, și totuși sunt consternată”, a declarat Eva Umlauf într-un interviu acordat agenției Reuters. „Sunt consternată, sunt întristată; nu înțeleg ce îi împinge pe oameni să voteze pentru acest partid.”

Pediatră și psihoterapeută de origine slovacă, stabilită la München, Eva Umlauf desfășoară activități în școli pentru a sensibiliza copiii cu privire la Holocaust și prezidează Comitetul Internațional de la Auschwitz, fondat în 1952 de supraviețuitori ai lagărului de concentrare și exterminare de la Auschwitz-Birkenau.

Declarațiile sale reflectă îngrijorarea exprimată în ultimele luni de numeroși reprezentanți ai grupurilor minoritare, în contextul în care sondajele de opinie indicau o ascensiune a extremei drepte în Saxonia-Anhalt, precum și în Berlin și în landul Mecklenburg-Pomerania Occidentală, unde vor avea loc alegeri pe 20 septembrie.

„Ne este frică. Știm ce se întâmplă – ce li se întâmplă minorităților, ce li se întâmplă străinilor”, mărturisește Eva Umlauf.

AfD, fondat ca partid eurosceptic în timpul crizei zonei euro din 2013, respinge orice comparație cu partidul nazist, responsabil de Holocaustul care a curmat viața a aproximativ 6 milioane de evrei, precum și a romilor, a homosexualilor și a altor minorități.

„UN PARTID ÎN CARE ANTISEMIȚII ȘI-AU GĂSIT REFUGIUL”

Partidul dorește să restricționeze imigrația, în special din țările pe care le consideră „străine din punct de vedere cultural” față de Germania, să iasă din zona euro și să restabilească legăturile cu Rusia pentru a reduce prețurile la energie.

AfD susține că proiectele sale reflectă idei de bun simț împărtășite de milioane de germani și neagă orice formă de antisemitism, asigurând că partidele tradiționale folosesc această acuzație pentru a reduce la tăcere opoziția.

Criticii partidului îi reproșează însă că minimalizează trecutul nazist al Germaniei, citând în special o declarație a unuia dintre liderii săi, care, în 2018, a calificat această perioadă drept „o simplă pată de murdărie în 1.000 de ani de istorie germană încununată de succes”.

Consiliul Central al Evreilor din Germania, principala organizație care reunește comunitățile și asociațiile evreiești regionale din țară, consideră, de asemenea, AfD drept „un partid în care și-au găsit refugiu antisemiții și extremiștii de dreapta”.

Secția din Saxonia-Anhalt a partidului este clasificată ca fiind de extremă dreaptă de către filiala locală a Oficiului Federal pentru Protecția Constituției, agenția de informații interne a țării. AfD respinge această clasificare, susținând că este motivată de considerente politice.

Alegerile de duminică din Saxonia-Anhalt s-au desfășurat într-un context de îngrijorare crescândă pentru numeroase comunități evreiești din Europa, unde se observă o puternică recrudescență a agresiunilor și incidentelor antisemite de la atacul Hamasului împotriva Israelului din 7 octombrie 2023 și de la campania militară israeliană care a urmat în Fâșia Gaza.

AFD PROPUNE O „POLITICĂ CULTURALĂ PATRIOTICĂ”

Partidele de extremă stânga și susținătorii acestora au fost, de asemenea, acuzați că încurajează antisemitismul, dar AfD face obiectul unei supravegheri sporite pe măsură ce popularitatea sa crește în sondaje.

Programul său electoral include o „politică culturală patriotică” care ar reorienta cursurile de istorie referitoare la perioada nazistă pentru a se concentra pe personalități precum Otto von Bismarck, „cancelarul de fier” din secolul al XIX-lea.

De asemenea, prevede restaurarea monumentelor comemorative dedicate soldaților germani căzuți la datorie în timpul celor două războaie mondiale.

Aceste priorități îi alarmează pe detractorii AfD, care văd în ele voința de a ascunde eforturile depuse de zeci de ani de Germania pentru a-și asuma istoria și crimele din perioada nazistă.

Eva Umlauf consideră însă că opiniile partidului nu sunt împărtășite de majoritatea germanilor.

„Dacă luăm în considerare Germania în ansamblu, sprijinul pentru AfD se ridică, în medie, la 30%. Și cred – și sper – că acest lucru îi va mobiliza, de fapt, pe restul de 70%.”