La câțiva pași de cartierul Andronache, în nord-estul Bucureștiului, în jurul a două lacuri amenajate în urmă cu peste 50 de ani, natura și-a urmat propriul curs, deși tot mai restrânsă de extinderea construcțiilor, inclusiv de dezvoltările imobiliare din Pipera, și mărginită de două importante artere de transport: autostrada A3, care pătrunde până în oraș, și calea ferată spre Constanța. În timp, aici s-a format un ecosistem care adăpostește astăzi peste 80 de specii de păsări, vidre, țestoase de apă și alte animale sălbatice. Cele 5,2 hectare de teren public ale Văii Saulei ar putea deveni a treia arie naturală protejată a Capitalei, cu un avantaj rar pentru un oraș în continuă dezvoltare: aici, natura nu trebuie recreată de la zero, pentru că există deja.

Protejarea Văii Saulei ar însemna conservarea habitatelor formate în ultimele decenii, dar și posibilitatea conectării lor, prin coridoare verzi-albastre, cu celelalte spații naturale ale Bucureștiului. Pentru locuitorii din apropiere, care au puține parcuri și mediu natural, ar putea însemna și poteci sigure, locuri de plimbare și de observare a păsărilor, fără ca zona să își piardă farmecul sălbatic. Valea Saulei s-ar alătura astfel Parcului Natural Văcărești și Pajiștii Petricani, două arii naturale protejate ale Capitalei, ecosisteme valoroase care s-au dezvoltat chiar în interiorul orașului.

În plus față de ce le oferă vizibil oamenilor și speciilor care trăiesc aici, Valea Saulei îndeplinește și funcții ecologice mai puțin vizibile, dar importante pentru oraș.

Vegetația și solurile captează și stochează carbon, arborii rețin o parte dintre particulele poluante din aer, iar lacurile, împreună cu vegetația din jur, contribuie la menținerea umidității și la atenuarea efectului de insulă de căldură urbană. Sunt funcții naturale relevante într-un peisaj în care locuințele, șoselele și calea ferată coexistă cu acest petic de sălbăticie.

O dimineață de octombrie, între lacuri, arbori și deșeurile lăsate de oameni

Sâmbătă, 10 octombrie, Valea Saulei a primit zeci de vizitatori, care devin o comunitate și care au răspuns apelului la curățenie, o formă prin care să descopere locul și să se apropie de el printr-un mod în care să-l onoreze cu prezența lor. În special tineri, adolescenți și familii cu copii au străbătut potecile cu mănuși și saci, adunând gunoaiele, deloc puține, aruncate în vegetație, pe malurile lacurilor și de-a lungul căilor de acces. Forța grupului a fost însă definitorie. Zona accesibilă de la lacuri a fost curățată de gunoaiele care puteau fi strânse și transportate.

Voluntari adună deșeurile abandonate pe versanții și potecile Văii Saulei, un ecosistem urban de 5,2 hectare format în jurul unor foste bazine piscicole / FOTO: Alex Busuioceanu / APNB

Au rămas însă resturile din construcții, plăcile de faianță, bucățile de beton și alte materiale abandonate, prea grele sau prea numeroase pentru a fi ridicate de voluntari. Mulți ar fi vrut să le strângă și pe acestea, dar nu aveau cum. Contrastul era izbitor: un ecosistem bogat, format în timp, coexistă cu urmele neglijenței sau chiar intenției.

La acțiunea de curățenie organizată de Asociația Parcul Natural București și Rangerii Urbani au participat și membri ai Grupului Civic Pasajul Doamna Ghica, precum și un grup de voluntari de la ING.

Pe măsură ce sacii se umpleau, traseele deveneau mai curate, iar participanții aveau ocazia să descopere lacurile și vegetația din apropierea cartierului Andronache. Pentru unii, a fost și prilejul de a vedea pentru prima dată un loc natural aflat atât de aproape de zonele locuite ale Bucureștiului.

După o oră de muncă, voluntarii au rămas împreună, la o masă în aer liber, într-o zi caldă de octombrie.

Curățenia de sâmbătă nu înseamnă însă că problema deșeurilor a fost rezolvată. Studiul de fundamentare științifică pentru declararea Văii Saulei ca arie naturală protejată identifică depozitarea ilegală a gunoaielor drept una dintre principalele amenințări pentru zonă. Resturile provenite din construcții, deșeurile menajere și materialele abandonate pe căile de acces afectează habitatele și îngreunează vizitarea lacurilor. Pentru conservarea zonei, studiul recomandă igienizarea urgentă, urmată de măsuri permanente de salubrizare și administrare.

Participanții la acțiunea de ecologizare înaintează cu sacii pentru deșeuri pe o potecă din apropierea căii ferate București–Constanța, la marginea zonei naturale Valea Saulei. Sursa: Alex Busuioceanu / APNB

De la fostele bazine piscicole la un refugiu pentru biodiversitate

Numele Văii Saulei vine de la fostul pârâu care izvora din Pădurea Băneasa și era afluent al Colentinei.

În 1975, pe cursul acestuia au fost amenajate două bazine piscicole. Odată cu abandonarea activității pentru care fuseseră construite, natura a început să ocupe treptat spațiul din jurul lor.

În deceniile care au urmat, vegetația s-a dezvoltat spontan, iar lacurile au devenit parte a unui ecosistem în care coexistă habitate acvatice, pădure de luncă, stufărișuri și pajiști.

Potrivit studiului realizat de Asociația Parcul Natural București, care justifică protejarea ariei, aici au fost identificate peste 80 de specii de păsări, alături de vidre, țestoase europene de apă, șopârle, amfibieni și alte animale sălbatice.

Printre păsările observate se numără egretele, pescărașul albastru și stârcul pitic. Unele dintre speciile prezente sunt protejate la nivel european.

Studiul descrie Valea Saulei drept ultima zonă umedă semnificativă din nord-estul Bucureștiului, un spațiu care a devenit cu atât mai important cu cât dezvoltările imobiliare au redus suprafețele naturale din vecinătate.

În apropiere se află cartierul Andronache, dar și infrastructura rutieră și feroviară a orașului, dar zgomotul pe care îl produc se topește în interiorul ariei naturale. Cu toate acestea, cele cinci hectare și-au păstrat diversitatea habitatelor.

Nu este un parc construit după un proiect peisagistic, ci un ecosistem rezultat din transformările succesive ale locului și din procesele naturale care au urmat.

Dan Bărbulescu: Coridoarele verzi-albastre sunt importante și pentru felul în care se dezvoltă orașul

Pentru Dan Bărbulescu, reprezentant al Asociației Parcul Natural București, importanța Văii Saulei nu se oprește la limitele celor 5,2 hectare ci se lărgește la o arie interconectată. Într-un interviu acordat G4Media, în timpul acțiunii de curățenie, Bărbulescu a vorbit despre posibilitatea conectării zonei cu Pajiștea Petricani și cu celelalte habitate naturale de-a lungul salbei de lacuri a Colentinei.

„S-a tot vorbit de Văcărești, de Petricani, de Pădurea Băneasa, urmează Valea Saulei. Deci natura începe să fie relevantă și pentru autorități”, a declarat el.

El consideră important ca aceste spații să nu fie privite doar ca locuri izolate, care trebuie protejate individual, ci și ca părți ale unei rețele naturale a orașului. „Capătă relevanță și din punct de vedere urbanistic, nu numai din punct de vedere natural, al protecției, al conservării”, a explicat acesta, referindu-se la legăturile dintre Lacul Tei, Pajiștea Petricani și Valea Saulei.

Conservarea habitatelor și păstrarea conexiunilor dintre ele permit speciilor să circule, să găsească hrană și adăpost și să se deplaseze între diferitele zone naturale.

„Coridoarele astea verzi-albastre, din punct de vedere urbanistic, sunt foarte relevante și foarte valoroase”, a spus Bărbulescu.

Studiul de fundamentare propune explicit menținerea și crearea unor coridoare ecologice între Valea Saulei, Pajiștea Petricani, lacurile nordice de pe fostul curs al Văii Saulei și malul nordic al Lacului Plumbuita. Este vorba despre o direcție de conservare și dezvoltare urbană, nu despre o rețea de coridoare deja realizată integral.

O zonă umedă care contribuie la răcirea orașului

Pe lângă rolul de refugiu pentru biodiversitate, Valea Saulei are și funcții ecologice importante pentru mediul urban. Potrivit studiului de fundamentare, lacurile funcționează ca rezervoare de apă și umiditate, contribuind la atenuarea efectului de insulă de căldură. Vegetația de pe maluri stabilizează solul și filtrează apa provenită din precipitații.

Documentul propune și extinderea spațiului natural prin integrarea unei parcele învecinate, unde ar putea fi amenajată o pădure urbană cu rol de paravan verde și filtru antipoluare spre autostrada A3.

Un loc de plimbare pentru Andronache, fără transformarea lui într-un parc convențional

Valea Saulei ar fi astfel un spațiu de recreere pentru locuitorii cartierului Andronache, unde accesul la parcuri este limitat. „Lângă, aici, la Andronache, e un cartier destul de mare de case. Ei nu au parc”, a spus reprezentantul Primăriei Sectorului 2 prezent la acțiune, Cristi Olteanu. El a povestit că locuitorii au cerut inclusiv îmbunătățirea căilor de acces prin zonă, pentru a putea ajunge mai ușor spre Pipera.

Accesul către lacuri se face, în prezent, pe trasee neamenajate, iar în unele puncte este îngreunat de deșeuri, o parte dintre ele fiind strânse în acțiunea de sâmbătă, dar și de vegetația crescută necontrolat. Studiul propune amenajarea unor poteci sigure în jurul lacurilor, puncte de belvedere, observatoare pentru păsări și panouri educative.

Aceste intervenții ar urma să permită vizitarea zonei fără afectarea habitatelor naturale. Nu este prevăzută înlocuirea ecosistemului cu gazon, alei betonate și vegetație ornamentală, ci păstrarea caracterului său natural, cu amenajări adaptate locului.

Întâlnirea de la începutul acțiunii
Participanții ascultă explicațiile organizatorilor înaintea acțiunii de curățenie din Valea Saulei, în nord-estul Bucureștiului. FOTO: Alex Busuioceanu / APNB

La un vot de a deveni a treia arie naturală protejată a Bucureștiului

Cele 5,2 hectare propuse pentru protejare se află pe teren public administrat de Sectorul 2. Astfel, declararea ariei naturale protejate nu ar presupune achiziționarea acestui teren.

Consiliul Local al Sectorului 2 a aprobat, la 14 iulie 2026, demersul pentru instituirea regimului de arie naturală protejată de interes local. Decizia finală aparține Consiliului General al Municipiului București.

Dan Bărbulescu a declarat pentru G4Media că se așteaptă ca proiectul să ajungă la vot spre sfârșitul lunii octombrie.

Dacă va fi aprobat, Valea Saulei ar deveni a treia arie naturală protejată a Capitalei, după Parcul Natural Văcărești și Pajiștea Petricani.

Noul statut ar crea cadrul pentru conservarea habitatelor, monitorizarea speciilor protejate, combaterea depozitării ilegale a deșeurilor și administrarea permanentă a zonei. Totodată, ar permite dezvoltarea unor trasee de vizitare și menținerea legăturilor ecologice cu celelalte spații naturale din nord-estul Bucureștiului.