România va aloca în 2026 aproximativ 1,5 miliarde de lei pentru investiții în apă și canalizare, iar autoritățile vor prioritiza proiectele din localitățile vizate de procedura de infringement declanșată de Comisia Europeană, a declarat ministra interimară a Mediului, Apelor și Pădurilor, Diana Buzoianu, la ExpoApa 2026. Ea susține că problema infrastructurii de apă trebuie tratată drept o „misiune națională”, în condițiile în care doar 61% din populația rezidentă este conectată la sisteme de canalizare, potrivit Agerpres.

„Subiectul apei în România ar trebui să fie privit, într-adevăr, ca un plan național, ca o misiune națională, pentru că este o resursă fără de care nu putem să susținem niciun fel de altă activitate în țară și nu putem, de altfel, să susținem niciun fel de trai decent în limite absolut normale pentru români”, a declarat Diana Buzoianu.

Doar 61% dintre români sunt conectați la canalizare

Potrivit datelor oficiale citate de ministră, doar 61% din populația rezidentă a României este conectată la sisteme de canalizare, ceea ce lasă în continuare un deficit important de infrastructură.

Buzoianu a susținut că această situație reprezintă atât o problemă pentru autorități, cât și o oportunitate pentru companiile din domeniu.

„Asta înseamnă că mai avem mult de mers înainte. Aici este și o oportunitate de business, pentru că trebuie să veniți alături de noi când gândim politici publice, să le conectăm și la ideea de business”, a transmis ministra reprezentanților industriei apei prezenți la ExpoApa 2026.

900 de milioane de lei pentru baraje, diguri și poldere

Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor a alocat în ultimul an aproximativ 900 de milioane de lei pentru baraje, diguri și poldere, de cinci ori mai mult decât în anii anteriori, potrivit declarațiilor ministrei.

Buzoianu a subliniat că dezvoltarea sistemelor de alimentare cu apă și canalizare depinde și de existența unei infrastructuri critice capabile să reziste fenomenelor meteorologice extreme.

„Dacă vorbim de accesul la apă și de sistemele pe care le puneți în practică, ele pot exista doar acolo unde există și o infrastructură critică, care funcționează și care nu cedează la primele fenomene extreme”, a spus aceasta.

Investițiile în apă nu sunt suficiente fără racordarea populației

Ministra a atras atenția că finalizarea unei investiții nu înseamnă automat și accesul efectiv al populației la apă și canalizare.

În cadrul PNRR au fost finalizați aproximativ 300 de kilometri de sisteme de distribuție a apei și peste 900 de kilometri de sisteme de canalizare, însă următoarea etapă este racordarea gospodăriilor la infrastructura construită.

„Am tăiat în România panglici la investiții de sute de milioane și miliarde, chiar de sisteme din fonduri europene, care apoi nu au adus niciun litru de apă curată la comunități sau niciun fel de canalizare”, a afirmat Buzoianu.

Potrivit acesteia, există localități în care infrastructura construită cu fonduri publice a rămas nefolosită deoarece locuitorii nu s-au racordat la rețele.

„Avem o lege cu obligații de racordare în momentul în care se realizează astfel de sisteme, dar nu în toate comunitățile locale autoritățile publice și-au făcut treaba de a încuraja oamenii sau chiar de a-i susține să se racordeze”, a explicat ministra.

România riscă în continuare sancțiuni în procedura de infringement

România se află într-o procedură de infringement privind respectarea normelor europene referitoare la colectarea și tratarea apelor uzate urbane. Comisia Europeană a declanșat procedura în 2024, pe fondul neconformării în ceea ce privește rețelele de canalizare și stațiile de epurare din anumite localități.

Buzoianu susține că România a investit în ultimii ani sute de milioane de lei în infrastructura de apă și canalizare, însă o parte dintre fonduri nu au fost direcționate către zonele care prezentau cel mai mare risc în raport cu obligațiile europene.

„Riscăm în continuare amenzi de sute de milioane de lei, deși am investit în ultimii ani sute de milioane de lei în sisteme de apă și canal, dar nu acolo unde se uită Comisia Europeană și unde știam că avem o posibilă procedură de infringement”, a declarat ministra.

2,5 miliarde de lei pentru ANAR în următorii 15 ani

Buzoianu a mai anunțat că în 2026 a fost aprobat mecanismul apei, prin care Administrația Națională „Apele Române” (ANAR) ar urma să beneficieze de aproximativ 2,5 miliarde de lei în următorii 15 ani.

Pentru 2026, autoritățile au prevăzut aproximativ 1,5 miliarde de lei pentru investiții în apă și canalizare.

Ministra a precizat că proiectele depuse pentru finanțare vor fi evaluate inclusiv în funcție de existența procedurii de infringement, astfel încât fondurile să ajungă cu prioritate în localitățile unde există cele mai mari probleme de conformare.

„Nu vrem să dăm în continuare un miliard și jumătate de lei pe apă-canal și la finalul anilor în care am implementat acest proiect să nu fi rezolvat nici măcar două sau trei UAT-uri dintre cele care au fost vizate direct de procedura de infringement”, a spus Buzoianu.

ExpoApa 2026 reunește aproape 90 de expozanți

Declarațiile au fost făcute la ExpoApa 2026, eveniment organizat de Asociația Română a Apei în perioada 8-10 septembrie, la Romexpo, în București.

Ediția din acest an reunește aproape 90 de expozanți din România și alte 12 țări europene și peste 4.000 de participanți din sectorul apei, administrația publică, mediul academic și organizațiile profesionale.

Discuțiile vizează finanțarea investițiilor, tehnologiile pentru reducerea pierderilor de apă, tratarea apelor uzate, monitorizarea rețelelor și automatizarea proceselor.