Debitul Dunării la intrarea în ţară (secţiunea Baziaş) va fi staţionar în jurul valorii de 1.550 mc/s în primele două zile ale intervalului, apoi în creştere uşoară până la valoarea de 1.650 mc/s, situându-se sub media multianuală a lunii septembrie (3.800 mc/s), potrivit prognozei emise de Institutul Naţional de Hidrologie şi Gospodărire a Apelor (INHGA) pentru perioada 19 – 26 septembrie 2026, informează Agerpres.

În aval de Porţile de Fier debitele vor fi în general în creştere, exceptând prima parte a intervalului, când vor fi relativ staţionare pe sectorul Brăila – Tulcea.

În prognoza trimestrială, hidrologii au estimat pentru luna septembrie un debit maxim al Dunării de 1.800 mc/s şi unul minim de 1.400 mc/s.

Pe râurile interioare, debitele medii zilnice vor fi relativ staţionare pe toată durata intervalului de prognoză. „Sunt posibile creşteri de niveluri şi debite pe unele râuri din zonele de deal şi de munte, cu o probabilitate mai mare la mijlocul intervalului, ca urmare a precipitaţiilor prognozate şi a propagării”, estimează hidrologii.

În luna septembrie 2026, regimul hidrologic se va situa la valori cuprinse între 30-50% din mediile multianuale lunare, mai mari (50-80%) pe râurile din bazinul hidrografic al Prahovei şi bazinele superioare ale Buzăului şi Ialomiţei şi mai mici (sub 30%) pe râurile din bazinele hidrografice: Crasna, Barcău, Crişul Repede, Crişul Negru, Crişul Alb, Bârlad, Râmnicu Sărat, pe cursul superior al Siretului, pe afluenţii Prutului şi pe râurile din Dobrogea.

Debitul Dunării e important și pentru piața energiei. Centrala de la Cernavodă, încă oprită, va putea fi repornită doar spre sfârşitul lunii septembrie, a spus recent premierul interimar Ilie Bolojan.