Programul fiscal al Guvernului Luca Niculescu are direcția corectă, dar cifrele pe 2027 nu se leagă, arată compania de consultanță fiscală CC Tax Advisory.

Programul de guvernare depus în Parlament promite ceva ce mediul de afaceri nu a mai auzit de mult: predictibilitate.

Ni se promite că nu mai vin taxe surpriză, cota unică rămâne, IMCA dispare de la 1 ianuarie 2027, iar contribuabilul corect devine „partener”.

CC Tax Advisory arată însă o problemă la temelia acestor angajamente.

În 2027 dispar granturile PNRR, dobânzile ajung la aproape 3% din PIB, cheltuielile cu apărarea cresc, pensiile se indexează și IMCA se elimină.

Toate trebuie să încapă într-un deficit de 5,2% din PIB (ESA), fără taxe noi pentru contribuabilii corecți.

Programul se bazează pe două surse de bani: tăieri de cheltuieli și conformare. Niciuna nu este cuantificată.

Consultanții fiscali au analizat, așadae, ce e bine în programul de guvernare, ce nu e bine și ce lipsește.

Ce e bine:

  1. IMCA dispare. Este cea mai bună veste fiscală a anului pentru companii. Programul spune explicit că Guvernul nu va promova niciun act care să amâne, să suspende sau să modifice eliminarea prevăzută de OUG nr. 89/2025, iar impactul este deja inclus în buget. Un impozit pe cifra de afaceri pedepsește activitatea economică, nu profitul real.
  2. Predictibilitatea devine principiu scris. Programul promite să nu mai facă modificări fiscale surpriză și ca măsurile temporare să rămână temporare. Orice schimbare fiscală va avea un studiu de impact publicat înainte de adoptare și va trece prin consultarea mediului de afaceri. Dacă aceste angajamente sunt respectate, ele valorează pentru investitori mai mult decât orice facilitate.
  3. Cota unică se menține și contribuțiile pe muncă nu cresc. Sunt două ancore importante într-o perioadă în care orice semnal contrar ar accelera exodul de capital.
  4. Statul plătește ce datorează. Programul prevede rambursarea TVA la termen, cu suspendare doar la suspiciuni documentate de fraudă. Statul își poate compensa datoriile față de firme cu obligațiile fiscale ale acestora. Se stabilește un calendar pentru recuperarea concediilor medicale avansate de angajatori. Pentru multe IMM-uri, acestea sunt probleme reale de lichiditate.
  5. Scoring fiscal pozitiv și debirocratizare. Contribuabilii cu istoric bun vor primi rambursări accelerate, mai puține controale și eșalonări simplificate. Se elimină raportarea financiară semestrială și declarațiile redundante, iar declarațiile precompletate se extind.
  6. Prețuri de transfer: bun echilibru. Programul combină reguli mai stricte împotriva mutării artificiale a profiturilor cu acorduri de preț în avans (APA) mai ieftine. Este corect ca regulile să fie aplicate ferm și certitudinea să devină accesibilă.
  7. Prudență bugetară. Colectarea peste așteptări este tratată ca rezervă, nu ca ipoteză de buget. Facilitățile fiscale primesc termen de expirare și evaluare obligatorie înainte de prelungire. Măsurile de acest tip sunt sănătoase și rar întâlnite în programele de guvernare din România.

Ce nu e bine:

  1. Ecuația pe 2027 nu se închide pe hârtie. Programul recunoaște că 2027 este „cel mai dificil” buget din acest ciclu, dar nu spune cât aduc economiile din analizele de cheltuieli și cât aduce conformarea. România pierde circa 30% din TVA potențială, iar reducerea acestui decalaj apare ca obiectiv, fără țintă numerică. Experiența ultimilor ani arată un tipar: când veniturile din conformare nu vin, golul se acoperă la mijlocul anului cu ordonanțe. Atunci predictibilitatea promisă se pierde.
  2. Impozitarea proprietății la valoarea de piață: principiu corect, calendar vag. Termenul „până la finalul procesului de consolidare” nu este un calendar. Gospodăriile și companiile cu active imobiliare nu știu cu cât și când le crește impozitul. Lipsesc detalii despre metodologia de evaluare și despre protecția proprietarilor cu venituri mici și active nelichide.
  3. Accize „cu bază lărgită”. Formularea poate acoperi atât corecții tehnice, cât și produse noi supuse accizei. Cu o inflație de 6,61% în septembrie, orice majorare de acciză se transmite direct în prețuri și în inflație.
  4. Revizuirea facilităților fiscale, fără listă. Principiul este corect, dar programul nu spune ce facilități intră în revizuire. Sectoarele care își construiesc planurile de afaceri pe aceste regimuri rămân într-o zonă gri tocmai în perioada bugetării pentru 2027.
  5. Impozitul la ieșire (exit tax). Pentru companii, impozitarea la ieșire există deja, prin transpunerea Directivei ATAD. Dacă măsura se extinde la persoanele fizice care își mută rezidența fiscală, programul o schimbă fundamental. Semnalul ar veni chiar când investițiile străine directe au scăzut de la 4,9 la 1,1 mld. euro în primele șapte luni din 2026, iar antreprenorii români compară deja costurile cu cele din Bulgaria. Măsura are nevoie de clarificare urgentă.
  6. Averile nejustificate: un termen de 6 luni și o problemă constituțională. Programul obligă persoana să-și justifice în cel mult 6 luni proveniența averii. Constituția prevede însă, la art. 44 alin. (8), că averea dobândită licit nu poate fi confiscată și că dobândirea licită se prezumă. Lupta cu evaziunea este legitimă. Răsturnarea sarcinii probei printr-o lege ordinară nu este.
  7. Bonusul ANAF legat de depășirea planului de încasări. Mecanismul bonus–malus poate stimula exact comportamentul pe care programul spune că vrea să-l elimine: decizii de impunere agresive, emise pentru a îndeplini planul. Un inspector plătit în funcție de încasări nu poate fi tratat de contribuabil drept „partener”.

Ce lipsește

Programul nu spune nimic despre regimul microîntreprinderilor, despre impozitarea dividendelor sau despre cotele de TVA după majorările din 2025. Nu precizează nici care dintre „măsurile temporare” rămân temporare și până când. Pentru un contribuabil care își face bugetul pe 2027, aceste răspunsuri contează mai mult decât principiile.

Cornelia Năstase, fondator și CEO CC Tax Advisory, conchide: „Programul spune corect ce ar trebui să fie statul: partenerul contribuabilului corect. Problema este că, în 2027, acest partener va avea nevoie de foarte mulți bani, iar programul nu spune de unde îi ia. Eliminarea IMCA este o veste excelentă pentru companii, cu condiția să nu se întoarcă pe ușa din spate, prin facilități tăiate, accize «cu bază lărgită» sau o reevaluare a proprietăților făcută peste noapte. Predictibilitatea nu se declară în programul de guvernare, se demonstrează în Monitorul Oficial, de preferință fără Ordonanțe care intră în vigoare la 24-28 de ore de la publicarea lor. Vom judeca acest program nu după ce promite în octombrie, ci după ordonanțele care vor apărea sau nu în decembrie. Mediul de afaceri a învățat în ultimii ani că riscul fiscal din România nu vine din cota de impozit, ci din schimbarea regulilor în timpul jocului.”