Riscurile asociate inteligenței artificiale (AI) ar putea depăși beneficiile acestei tehnologii dacă nu sunt instituite măsuri de protecție adecvate și un cadru etic, a avertizat vineri directoarea generală a Fondului Monetar Internațional (FMI), Kristalina Georgieva, scrie Reuters.

Ea a pledat pentru o abordare care să combine autoreglementarea industriei cu implicarea guvernelor și a societății.

Inteligența artificială a fost una dintre temele centrale ale reuniunilor anuale ale FMI și Băncii Mondiale, desfășurate săptămâna aceasta la Bangkok. Marți, FMI a avertizat asupra riscurilor pentru creșterea economică și stabilitatea financiară, generate de o eventuală încheiere a boomului investițiilor în AI, de nivelul ridicat al datoriei publice și de prelungirea conflictului din Orientul Mijlociu.

În cadrul unei discuții la care a participat și Jack Clark, cofondator al companiei Anthropic, Georgieva a afirmat că inteligența artificială contribuie deja la consolidarea economiei globale, dar poate provoca și efecte negative dacă nu generează creșterile de productivitate așteptate într-un ritm suficient de rapid.

„În absența unor măsuri de protecție, riscurile ar putea depăși oportunitățile. Mai presus de toate, avem nevoie de un fundament etic și nu sunt sigură că, la nivelul societății, am ajuns încă în acest punct”, a declarat șefa FMI.

Georgieva cere reguli pentru o tehnologie care evoluează rapid

Pentru ca beneficiile inteligenței artificiale să ajungă la cât mai mulți oameni, sunt necesare câteva condiții esențiale, printre care accesul la infrastructură digitală, disponibilitatea energiei electrice și existența unui cadru de reglementare adecvat, a explicat Georgieva.

În opinia sa, una dintre principalele provocări este găsirea unor mecanisme de siguranță care să țină pasul cu ritmul accelerat al dezvoltării tehnologice.

Directoarea FMI a comparat evoluția inteligenței artificiale cu o cursă de Formula 1 în care mașinile circulă cu viteză, fără bariere de protecție pentru spectatori.

Georgieva a apreciat că autoreglementarea companiilor din domeniul AI poate reprezenta o abordare potrivită, având în vedere că guvernele nu sunt întotdeauna în cea mai bună poziție pentru a reglementa și supraveghea un sector aflat într-o schimbare continuă. Ea a subliniat însă că procesul trebuie să implice și societatea.

La stabilirea regulilor ar trebui să participe atât țările cu cele mai dezvoltate sectoare de inteligență artificială, precum Statele Unite, China și India, cât și statele implicate în lanțurile de aprovizionare ale acestei industrii.

Totodată, instituții precum FMI ar trebui să contribuie în domeniile lor de competență, în special în ceea ce privește productivitatea, piețele muncii și riscurile pentru stabilitatea financiară, a mai spus Georgieva.

Anthropic susține stabilirea unor standarde obligatorii

Jack Clark, cofondator al companiei Anthropic, a preluat comparația făcută de Georgieva și a descris dezvoltarea AI drept o cursă de Formula 1 desfășurată noaptea, în care mașinile ar putea să nu aibă nici măcar frâne.

Clark a susținut că stabilirea unor standarde de siguranță este posibilă și că procesul a început deja, prin intermediul unor cadre de reglementare aflate la început de drum în Uniunea Europeană și al unor angajamente voluntare în Statele Unite.

El a precizat că Anthropic își testează periodic sistemele, publică informații despre aceste evaluări și distribuie rezultatele obținute. Totuși, în opinia sa, măsurile de siguranță nu ar trebui să depindă exclusiv de inițiative voluntare ale companiilor.

Întrebat dacă susține reglementarea inteligenței artificiale de către statele care dezvoltă această tehnologie, Clark a răspuns afirmativ.

„Avem nevoie de standarde bazate pe bun-simț; și astfel se poate insufla încredere în această tehnologie și se poate stimula economia”, a declarat reprezentantul Anthropic.

Trezoreria SUA consideră că FMI pune prea mult accent pe riscuri

Într-o conferință de presă separată, subsecretarul pentru Afaceri Internaționale din cadrul Trezoreriei Statelor Unite, Erin Browne, a criticat abordarea FMI, afirmând că instituția acordă prea multă atenție riscurilor pentru economia globală.

Browne a susținut că Fondul ar trebui să acorde o importanță mai mare oportunităților care pot genera șocuri economice pozitive, indicând inteligența artificială drept un exemplu. Administrația americană folosește în prezent termenul de „superinteligență” pentru a descrie această direcție de dezvoltare tehnologică.

Declarațiile evidențiază diferențele de abordare privind modul în care trebuie gestionată dezvoltarea AI: în timp ce conducerea FMI insistă asupra necesității unor măsuri de protecție și a unui cadru etic, reprezentanta Trezoreriei SUA a pledat pentru o atenție mai mare acordată potențialului economic al tehnologiei.