Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) a stabilit TVA suplimentară de plată de aproximativ 87 de milioane de lei în urma unui control privind tranzacții cu utilaje agricole aduse din alte state membre ale Uniunii Europene și vândute ulterior în România.

Verificările au fost realizate de inspectorii Direcției Generale Regionale a Finanțelor Publice Cluj, după ce analiza de risc bazată pe instrumente digitale a indicat neconcordanțe între documentele fiscale, comerciale și cele privind transportul utilajelor.

Potrivit ANAF, utilajele ajungeau fizic în România, însă modul în care erau declarate operațiunile din punct de vedere al TVA indica un circuit fiscal diferit de cel rezultat din documentele analizate.

Cum funcționa circuitul comercial

Tranzacțiile verificate implicau vânzarea succesivă a aceluiași utilaj între un producător dintr-un alt stat membru, un distribuitor și un dealer sau client din România.

Deși în acte existau mai multe vânzări succesive, utilajul avea un singur traseu fizic: pleca de la fabrica producătorului și era transportat direct către România.

Documentele analizate de inspectori indicau inclusiv clientul român și locul în care urma să fie livrat utilajul.

În același timp, tratamentul TVA aplicat operațiunilor era diferit. Distribuitorul folosea coduri de TVA deținute în mai multe state membre, inclusiv în statele în care se aflau producătorii.

Astfel, prima vânzare era tratată ca o operațiune locală în statul producătorului, cu TVA aferentă acelui stat, în timp ce vânzarea ulterioară către România era declarată separat drept operațiune intracomunitară.

Inspectorii ANAF au analizat însă întregul lanț de tranzacții, nu fiecare factură în mod izolat.

De ce a considerat ANAF că TVA era datorată în România

În cazul unor vânzări succesive ale aceluiași bun, atunci când există un singur transport între două state membre, regulile europene privind TVA impun ca transportul intracomunitar să fie atribuit uneia dintre operațiunile din lanț, în funcție de circumstanțele concrete ale tranzacției.

În urma verificărilor, ANAF a stabilit că distribuitorul avea rolul de operator intermediar și era implicat în organizarea transportului utilajelor către România.

În consecință, pentru operațiunile analizate, inspectorii au concluzionat că distribuitorului îi reveneau obligații fiscale în România, iar vânzările ulterioare către dealeri sau clienți români trebuiau tratate drept livrări interne, pentru care TVA era datorată în România.

ANAF precizează că problema identificată nu a fost simplul fapt că distribuitorul utiliza coduri de TVA în mai multe state membre, ci faptul că tratamentul fiscal declarat nu corespundea traseului fizic și realității economice a tranzacțiilor verificate.

ANAF reconstruiește traseul tranzacțiilor cu ajutorul datelor digitale

Cazul arată și modul în care ANAF își extinde verificările bazate pe analiza integrată a datelor.

Inspectorii au corelat facturi, comenzi, coduri de TVA, documente de transport și informații privind destinația bunurilor și organizarea transportului.

Analizate separat, aceste documente descriu etape diferite ale unei tranzacții. Împreună, ele pot permite autorității fiscale să reconstruiască întregul circuit economic și fizic al bunurilor.

ANAF anunță că va continua analiza tranzacțiilor transfrontaliere cu utilaje agricole și verificările în situațiile în care apar neconcordanțe între datele fiscale, comerciale și cele privind transportul, cu potențial impact asupra TVA datorate în România.

Scopul declarat al controalelor este identificarea situațiilor de neconformare și aplicarea corectă a regulilor fiscale, astfel încât operatorii care își îndeplinesc obligațiile fiscale să nu fie dezavantajați de practici prin care TVA datorată în România nu este declarată corespunzător.