Petre-Florin Manole, fost și actual ministru al Muncii, susține că există „o responsabilitate împărțită” și că miniștrii Educației și Sănătății au fost „prima linie de rezistență” împotriva noii legi a salarizării, jalon din PNRR cu o miză de 770 de milioane de euro. Manole admite că are o parte din responsabilitatea politică pentru ratarea reformei, dar afirmă că a trimis proiectul premierului și celorlalți miniștri încă din 24 aprilie. Acum, adoptarea legii este împinsă pentru 2027, fără un termen clar.

„Nu sindicatele, deși sunt blamate. Nu PSD. Sănătatea și Educația au fost prima linie de rezistență în fața proiectului de lege”, a declarat Petre-Florin Manole, la emisiunea „În fața ta” de la Digi24.

Fostul ministru susține că opoziția celor doi miniștri a fost decisivă în momentul în care cele patru partide au trebuit să decidă, alături de președintele Nicușor Dan, dacă susțin proiectul.

Legea salarizării era un jalon din PNRR, cu o miză de 770 de milioane de euro. Întrebat dacă se simte responsabil pentru pierderea banilor, Manole a recunoscut că responsabilitatea este împărțită, inclusiv cu el.

„Cred că există o responsabilitate împărțită între mai mulți printre care și eu. Când ești ministru într-un domeniu și acolo e un eșec nu poți să fi străin chiar și când tu personal ai făcut tot ce putea face, dar din alte motive au existat sincope. Responsabilitatea politică a existat întotdeauna”, a afirmat fostul ministru.

Manole spune că a trimis proiectul pe WhatsApp pe 24 aprilie

Întrebat de ce nu a pus legea în dezbatere și nu a negociat-o cu celelalte ministere în cele zece luni de mandat, care au decurs din 2025 până în aprilie 2026, Manole a susținut că a pregătit un calendar de adoptare și că a transmis proiectul către premier și ceilalți decidenți încă din aprilie.

Potrivit acestuia, în jurul datei de 7-8 aprilie 2026, Guvernul a aprobat o notă inițiată de ministrul de atunci al fondurilor europene, Dragoș Pîslaru, care propunea trei variante pentru adoptarea legii: prin asumarea răspunderii Guvernului, prin Parlament sau prin Guvern.

Calendarul prevedea încheierea procedurilor până la finalul sesiunii parlamentare de primăvară, în jurul datei de 30 iunie, astfel încât să existe timp pentru verificarea constituționalității și celelalte proceduri necesare.

„Până la plecarea mea cred că am avut o săptămână de întârziere la acel calendar, cauzată de criza politică”, a spus Manole.

Fostul ministru afirmă că a discutat cu premierul Ilie Bolojan la mijlocul lunii aprilie, iar pe 24 aprilie a trimis forma proiectului către premier, vicepremierii tuturor partidelor, ministrul Finanțelor și ministrul Fondurilor Europene.

„La ora 11.25 am făcut asta tuturor persoanelor indicate de premier”, a declarat Manole.

El susține că negocierile cu ministerele și sindicatele au început cu câteva săptămâni de întârziere după plecarea sa din Guvern, pe fondul crizei politice și al discuțiilor privind ieșirea de la guvernare și moțiunea de cenzură.

Fostul ministru a comparat ratarea jalonului legii salarizării cu alte reforme din PNRR îndeplinite de Ministerul Muncii.

„La ministerul muncii – și nu mi asum toate meritele – s-au îndeplinit toate jaloanele cu această excepție. Avem altul de 1,2 miliarde îndeplinit”, a declarat Manole.

La final, întrebat dacă demersurile pentru legea salarizării nu au început prea târziu, în aprilie, fostul ministru a răspuns: „Eu încerc să fiu mai moderat”.

Manole a respins însă ideea că ratarea reformei ar fi fost o simplă întâmplare: „Nu există ghinion. Este rezultatul demersurilor cuiva. Am greșit unii într-o parte, alții reușesc în altă parte. Nu se întâmplă singure”.

Legea salarizării, împinsă pentru 2027. Fără o lună stabilită

În prezent, termenul prevăzut în programul de guvernare pentru legea salarizării este 2027, însă nu există o lună stabilită pentru adoptare.

„Pentru legea salarizării termenul propus de guvern în programul de guvernare este 2027. 2027 când? Nu există un termen legat de lună”, a declarat Manole.

Fostul ministru spune că legea ar putea fi adoptată la începutul anului viitor și aplicată tot în 2027, dar admite că impactul bugetar depinde de deciziile Guvernului.

„Poate fi un scenariu plauzibil (aplicare în 2027) Dar poate la fel de bine să fie adoptată la început de 2027”, a afirmat acesta.

Manole a explicat că Guvernul ar putea recurge la o rectificare bugetară în a doua jumătate a anului 2027, chiar dacă legea nu ar fi inclusă inițial în buget.

Potrivit cifrelor oficiale prezentate de fostul ministru, cheltuielile de personal ale statului sunt estimate la 166 de miliarde de lei în 2026 și 174 de miliarde de lei în 2027. Aceste proiecții nu reprezintă însă un angajament că majorarea cheltuielilor va avea loc automat.

„Acestea sunt cifrele oficiale dar nu vreau să le perceapă cei care ne urmăresc ca niște angajamente că vom crește neapărat anvelopa de cheltuieli acolo. Discuția între ce prognozezi că faci în anii următori și ce faci ține de multe angajamente pe care statul le are la comisia europeană la ținerea deficitului sub control”, a spus Manole.

Rectificarea bugetară și bugetul pe 2027 au prioritate

Fostul ministru afirmă că legea salarizării nu poate fi adoptată în una-două luni și că Guvernul trebuie să se concentreze mai întâi pe rectificarea bugetară și pe pregătirea bugetului pentru 2027.

„Principalul motiv pentru care legea salarizării nu poate fi prioritate este ca sunt două teme: rectificarea bugetară și noul buget pentru 2027 care are și implicații de politici publice”, a declarat Manole.

Acesta a enumerat printre deciziile care trebuie luate majorarea sau indexarea pensiilor, alocațiile, alte beneficii sociale și sprijinul pentru consumatorii vulnerabili.

În privința acestora din urmă, Manole a amintit că, la finalul anului 2025, România a primit un împrumut preferențial de peste 500 de milioane de dolari de la Banca Mondială, una dintre condiționalități fiind adoptarea unei noi legislații pentru consumatorii vulnerabili.