Trecerea la ora de iarnă presupune o perioadă de adaptare pentru organism, chiar dacă modificarea ceasurilor cu o oră pare nesemnificativă. Schimbarea poate influența somnul, digestia și metabolismul, avertizează medicul Beatrice Mahler, care recomandă menținerea unui program constant de odihnă, expunerea la lumina naturală dimineața și mese mai ușoare în primele zile.

„Deşi să dăm ceasul înapoi cu o oră pare o schimbare blândă (faţă de trecerea la ora de vară sau un decalaj mare de fus orar), mecanismele biologice de adaptare rămân aceleaşi. Ritmul nostru circadian este ghidat de ceasul biologic central din creier (nucleul suprachiasmatic), care se reglează în funcţie de lumina solară şi de rutina zilnică. Când schimbăm orarul social, semnalele de foame, somn şi alertă apar la ore nealiniate”, a scris Beatrice Mahler, sâmbătă, pe Facebook.

Cum influențează schimbarea orei somnul și digestia

În primele zile după trecerea la ora de iarnă, dereglarea temporară a ritmului circadian poate afecta calitatea somnului și starea de spirit. Printre efectele posibile se numără oboseala, creșterea nivelului de stres și dificultățile de concentrare. Scăderea atenției poate influența activitățile cotidiene și poate crește riscul de erori.

Potrivit medicului, schimbarea programului poate avea efecte și asupra digestiei și metabolismului. În perioada de adaptare, evacuarea gastrică poate fi încetinită, în special după prima masă a zilei, iar organismul poate procesa diferit alimentele. Aceste modificări pot duce la variații ale glicemiei și trigliceridelor după mese.

„În primele zile, viteza de evacuare a stomacului scade, în special la prima masă. Micul dejun consumat la ‘noua oră’ este procesat mai lent. Capacitatea de a metaboliza alimentele este temporar afectată, rezultând valori mai mari ale glicemiei şi trigliceridelor după mese. Arderea caloriilor este mai redusă, favorizându-se stocarea energiei, altfel spus creşterea ţesutului adipos. Sănătate cardiovasculară: Schimbarea bruscă a ritmului poate duce la o uşoară creştere a incidenţei evenimentelor cardiovasculare în zilele imediat următoare”, a explicat Beatrice Mahler.

Cât durează adaptarea la ora de iarnă

În cazul persoanelor sănătoase, simptomele asociate schimbării orei sunt, în general, ușoare și se atenuează pe măsură ce organismul se adaptează la noul program. Persoanele cu afecțiuni cronice sau cu tulburări de somn se pot acomoda mai greu, iar perioada de adaptare poate fi mai lungă.

Beatrice Mahler susține că, în cazul unui decalaj de numai o oră, simptomele sunt ușoare și dispar, de regulă, în una până la trei zile. Pentru persoanele cu afecțiuni cronice, adaptarea poate dura până la două săptămâni.

Recomandările medicului pentru primele zile după schimbarea orei

Pentru a limita efectele asupra organismului, medicul recomandă păstrarea unui program regulat de somn, chiar dacă trecerea la ora de iarnă oferă aparent o oră suplimentară de odihnă.

„Rutină constantă: Păstrează ore stabile de culcare şi trezire, chiar dacă ai câştigat o oră în plus de somn, iar schimbarea este necesară în context social, să o realizaţi treptat. Expunere la lumina naturală dimineaţa, pentru că lumina soarelui este principalul semnal de reglare a ceasului biologic. Aşa că ieşi la aer sau stai lângă fereastră la prima oră a zilei. Mese mai uşoare dimineaţa, mai ales în primele 2-3 zile, pentru a nu suprasolicita o digestie deja încetinită”, a transmis medicul.