Președintele Nicușor Dan a promulgat legea care scutește de la plata accizelor băuturile alcoolice tradiționale produse în gospodării, în limita a 200 de litri anual, dacă acestea nu sunt destinate vânzării. Decizia vine după ce Parlamentul a respins cererea de reexaminare a șefului statului, care inițial a contestat modul în care a fost introdusă prevederea în Codul fiscal. Modificarea vizează și o resursă agricolă importantă pentru România: țara este cel mai mare producător de prune din Europa, iar aproape 80% din recoltă este destinată distilării.

Legea completează Codul fiscal și introduce o scutire de accize pentru băuturile alcoolice tradiționale, în limita a 200 de litri pe an pentru o gospodărie înregistrată în Registrul agricol, cu condiția ca produsele să nu fie comercializate. Condițiile și documentele necesare pentru evidența și justificarea cantităților urmează să fie stabilite prin normele metodologice de aplicare.

În prezent, Codul fiscal prevede o scutire pentru alcoolul din fructe consumat de persoana fizică producătoare, de membrii familiei acesteia sau de musafiri, în limita a 50 de litri anual. Alcoolul trebuie să fie obținut din fructele cultivate în gospodărie, iar vânzarea nu este permisă.

Noua prevedere introduce un plafon de 200 de litri pentru băuturile alcoolice tradiționale reglementate prin dispoziții speciale. Prin urmare, modificarea nu trebuie interpretată ca o majorare automată a limitei pentru orice tip de alcool produs în gospodărie, indiferent de materia primă sau de regimul juridic aplicabil.

Cum a ajuns scutirea de accize în Codul fiscal

Prevederea a fost introdusă în luna mai de deputați, printr-un amendament la un proiect de lege pentru aprobarea unei ordonanțe de urgență care viza modificări în materia taxei pe valoarea adăugată. Amendamentul a fost susținut de inițiatorii săi prin argumentul că producția casnică de băuturi tradiționale nu este destinată comerțului și că impactul asupra veniturilor bugetare ar fi redus.

Președintele Nicușor Dan a cerut reexaminarea legii, invocând încălcarea principiului bicameralismului. În opinia sa, Camera Deputaților a introdus o măsură fiscală fără legătură cu obiectul ordonanței, care privea exclusiv regimul TVA și transpunerea unor obligații europene.

Șeful statului a argumentat că Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, nu a avut posibilitatea să dezbată și să se pronunțe asupra scutirii de accize, aceasta fiind introdusă abia în Camera Deputaților.

În procedura de reexaminare, Senatul a adoptat inițial legea fără amendamentul privind băuturile alcoolice tradiționale. Ulterior, Camera Deputaților a reintrodus prevederea, la inițiativa PSD, iar Parlamentul a menținut astfel scutirea de accize.

Inițiatorii au susținut că facilitatea nu afectează prevederile europene, întrucât nu vizează activități comerciale. În timpul dezbaterilor parlamentare au existat însă și avertismente privind posibilitatea declanșării unei proceduri de infringement.

Legea mai prevede că băuturile alcoolice tradiționale produse pentru consum propriu nu intră în calculul limitelor cantitative stabilite pentru micii producători independenți de băuturi fermentate.

România produce cele mai multe prune din Europa, dar aproape 80% din recoltă ajunge la distilerii

Modificarea vine într-un context în care prunele reprezintă una dintre cele mai importante culturi pomicole ale României, iar distilarea este o destinație majoră pentru recoltă.

România a produs aproximativ 600.000 de tone de prune în 2024, potrivit datelor Organizației Națiunilor Unite pentru Alimentație și Agricultură (FAO), citate de Mădălina Butac, directorul general al Institutului de Cercetare-Dezvoltare pentru Pomicultură Pitești-Mărăcineni, în emisiunea ZF Agropower. Datele Institutului Național de Statistică indică o producție de aproximativ 655.000 de tone și o suprafață cultivată de circa 83.000 de hectare.

Potrivit datelor FAO prezentate de reprezentanta institutului, prunul ocupă aproximativ 67.000 de hectare în România, echivalentul a circa 48% din suprafața cultivată cu pomi fructiferi.

Aproape 80% din producția de prune ajunge la distilare, în timp ce o valorificare mai diversificată ar putea permite producătorilor să obțină venituri dintr-o gamă mai largă de produse alimentare.

„Ar fi important ca prunele să meargă şi către alte direcţii, către magiun, gem, compot şi, bineînţeles, prune deshidratate. Pomicultura s-a fragmentat foarte mult în ultimii ani, au apărut foarte multe ferme mici, iar asocierea în cooperative le-ar oferi o mai bună valorificare şi comercializare a fructelor”, a explicat Mădălina Butac.