Mai mult de trei sferturi (78%) dintre români consideră că ţara se îndreaptă într-o direcţie greşită, potrivit unui sondaj Avangarde, realizat în perioada 21 – 26 octombrie, anunță Agerpres.

Conform cercetării, doar 16% dintre cei intervievaţi consideră că România se îndreaptă către o direcţie bună, iar 6% nu au răspuns sau nu ştiu.

Dacă duminica viitoare ar avea loc alegeri parlamentare, 35% dintre subiecţii cercetării ar vota cu AUR, 26% cu PSD, 15% cu PNL, 10% cu USR, 5% cu UDMR, 4% cu SENS, 2% cu S.O.S. România şi 3% cu alt partid. Din totalul populaţiei adulte, 16% sunt nehotărâţi, 17% declară că nu ar vota, iar 2% nu au răspuns.

Având în vedere că PNL a votat în Parlament învestirea Guvernului Niculescu, din care fac parte miniştri PSD, dar a anunţat că rămâne în opoziţie, cei chestionaţi au fost întrebaţi dacă decizia liberalilor a fost mai degrabă bună sau mai degrabă greşită: 50% consideră că decizia a fost mai degrabă greşită, 29% – mai degrabă bună, iar 21% nu ştiu sau nu au răspuns.

Aproape o treime dintre cei intervievaţi (30%) consideră că prima prioritate a Guvernului Niculescu ar trebui să fie creşterea salariilor şi pensiilor, 21% – combaterea corupţiei, 19% – reducerea deficitului bugetar şi a datoriei publice, 15% – reducerea cheltuielilor statului (aparat bugetar, instituţii), 7% – investiţiile în infrastructură (autostrăzi, spitale, şcoli), 4% – finanţarea sistemului de sănătate, iar alţi 4% nu au răspuns sau nu ştiu.

În ceea ce priveşte reducerea deficitului bugetar, 59% dintre români consideră că Guvernul ar trebui, în primul rând, să reducă cheltuielile statului, alţi 20% sunt de acord cu taxe mai mari pe averi şi companii, 4% cred că Executivul ar trebui să se împrumute mai mult, fără alte măsuri, 3% consideră că nu ar trebui să reducă deficitul acum, 2% – să crească taxele şi impozitele, 1% – să îngheţe pensiile şi salariile, iar 11% nu ştiu sau nu au răspuns.

Potrivit Avangarde, cercetarea a fost realizată prin metoda CATI – interviuri telefonice asistate de calculator, pe un eşantion de 1.000 de persoane de 18 ani şi peste, reprezentativ pentru populaţia adultă a României, cu o marjă de eroare de plus/minus 3,1% la un nivel de încredere de 95%. Ponderarea s-a făcut după gen, vârstă, mediu de rezidenţă şi nivel de educaţie.