Saman Nazari este directorul ONG-ului Alliance4Europe și propune acest proiect în colaborare cu Expert Forum în România, pentru a schimba traiectoria dezinformării din online și a interferențelor actorilor străini asupra democrației.

Proiectul constă în crearea unui network format din societatea civilă, jurnaliști și scheme guvernamentale în cadrul căruia se vor face sesiuni de training pentru a înțelege ce trebuie combătut, pașii de lucru, identificarea fermelor de boți și actorii străini din mediul online care pot perturba democrația.

“Obiectivul proiectului este de a aduce împreună toți factorii interesați (stakeholders) din România care luptă împotriva acestor amenințări și de a ne asigura că, cu resursele disponibile, punem la punct o structură capabilă să apere România ori de câte ori este atacată.”

Am discutat cu Saman Nazari în cadrul Interviurilor G4Media despre proiectul său, cele mai mari obstacole și cum planifică să colaboreze cu Guvernul român.

Informația, pe scurt

  • Rețeaua Împotriva Dezinformării este o coaliție de organizații care include cercetători în domeniul informațiilor din surse deschise (OSINT), verificatori de fapte (fact-checkers), jurnaliști, universitari, profesioniști în comunicare strategică (stratcom), experți în politici publice, oameni care încearcă să facă ceva în privința acestui subiect, iar scopul este să ne aducă pe toți împreună într-o infrastructură comună în care putem colabora pe partea de prevenire, detectare și întrerupere a operațiunilor de influență, a manipulării informațiilor de către actori străini și a dezinformării”
  • “Scopul acestor rețele naționale este de a lucra cu organizațiile locale, astfel încât acestea să creeze și să gestioneze ele însele rețeaua, să îi definească direcțiile și să pună pe picioare o infrastructură națională. Astfel, dacă România este vreodată atacată – de exemplu, de o rețea de boți, de tentative de uzurpare a identității sau de încercări de interferență în alegeri –, să existe o infrastructură robustă pregătită să detecteze aceste amenințări și să le oprească înainte de a produce daune.”
  • “România este una dintre cele mai avansate țări în ceea ce privește multe dintre metodele de detectare și analiză. Deci în România, desigur, va exista o ramură românească a rețelei noastre, administrată de români. Însă, dincolo de asta, sperăm să facilităm schimburi de experiență între cercetătorii și jurnaliștii români și cei din alte țări, pentru ca aceștia din urmă să poată învăța din experiența României.”
  • “Cea mai mare amenințare în cazul operațiunilor de influență apare atunci când acestea reușesc să se dea drept cetățeni reali. Când reușesc cu adevărat să creeze conturi care se infiltrează în spațiul informațional național. De exemplu, când rușii reușesc să creeze conturi care arată ca ale unor români obișnuiți, iar apoi încep să interacționeze cu românii și reușesc să se implice și să se înrădăcineze în discursul public. Aceasta este una dintre cele mai mari amenințări în opinia noastră, deoarece prin această metodă pot începe să schimbe conversația și narațiunile dintr-o țară, lucru foarte grav. Ei împiedică manifestarea exprimării autentice. Mai ales dacă luăm în considerare faptul că unele dintre tacticile lor sunt destul de agresive și zgomotoase, ceea ce poate speria și îndepărta vocile autentice din discursul public.”

INTERVIUL INTEGRAL

Iasmina Scutaru: Bună ziua, numele meu este Scutaru Iasmina și astăzi voi vorbi cu Saman Nazari, directorul ONG-ului Alliance for Europe. Vom discuta despre proiectul său în colaborare cu Expert Forum, pentru combaterea dezinformării din mediul online. Bună, Sam!

Saman Nazari: Bună! Îți mulțumesc pentru invitație.

Iasmina Scutaru: În primul rând, îmi poți spune mai multe despre Alliance for Europe și cum a început totul?

Saman Nazari: Alliance for Europe este o organizație nonprofit germano-poloneză care lucrează pentru apărarea democrației împotriva amenințărilor autoritare. Suntem o organizație ce își desfășoară activitatea la nivel european pentru a identifica tentativele de interferență străină, manipularea informațiilor și acțiunile care încearcă intenționat să manipuleze oamenii și să îi păcălească să ia decizii pe care altfel nu le-ar fi luat. Am fost înființați în 2018 ca o organizație care să ia atitudine împotriva tendințelor foarte îngrijorătoare pe care le-am văzut în legătură cu alegerile din SUA, Brexit și așa mai departe. Unde au intrat în joc aceste tipuri de interferențe mai autoritare, anti-democratice – nu anti-democrate, ci mai degrabă, interferența rusă și altele de acest fel. În anul alegerilor pentru Parlamentul European din 2024, am fondat ceea ce astăzi se numește Rețeaua Împotriva Dezinformării (Counter Disinformation Network), pentru a aduce împreună toate tipurile de coaliții, organizații, jurnaliști și persoane private care lucrează pentru a lupta împotriva dezinformării, manipulării informaționale și operațiunilor de influență.

Iasmina Scutaru: Îmi poți spune mai multe despre Rețeaua Împotriva Dezinformării (Counter Disinformation Network)?

Saman Nazari: Rețeaua Împotriva Dezinformării este o coaliție de organizații care include cercetători în domeniul informațiilor din surse deschise (OSINT) – cum sunt și eu –, verificatori de fapte (fact-checkers), jurnaliști, universitari, profesioniști în comunicare strategică (stratcom), experți în politici publice, oameni care încearcă să facă ceva în privința acestui subiect, iar scopul este să ne aducă pe toți împreună într-o infrastructură comună în care putem colabora pe partea de prevenire, detectare și întrerupere a operațiunilor de influență, a manipulării informațiilor de către actori străini și a dezinformării. Activitatea noastră se bazează pe trei piloni principali. Primul este colaborarea – adică încercarea de a aduce organizațiile împreună în proiecte comune legate, de exemplu, de alegeri, de o criză sau de o investigație mai amplă, astfel încât să ne putem reuni resursele și capacitățile pentru a lucra mai bine și mai eficient. Pe de altă parte, avem valorificarea cunoștințelor prin care ne asigurăm că informațiile și datele produse de comunitate ajung efectiv în mâinile celor care pot face ceva cu ele.

Așadar, aducem cercetările și investigațiile în atenția jurnaliștilor, a factorilor de decizie și a celor din administrație care pot acționa pe baza lor. În cele din urmă, avem rețeaua de experți, prin care ne putem conecta unii cu alții, dar și cu jurnaliști, funcționari guvernamentali și oficiali, ori de câte ori este nevoie ca experții să ofere consultanță celor care au nevoie de sfaturi. Acum trecem de la această rețea mai degrabă europeană, ce numără 137 de organizații membre, la crearea de rețele naționale în 11 țări, România fiind una dintre ele.

Scopul acestor rețele naționale este de a lucra cu organizațiile locale, astfel încât acestea să creeze și să gestioneze ele însele rețeaua, să îi definească direcțiile și să pună pe picioare o infrastructură națională. Astfel, dacă România este vreodată atacată – de exemplu, de o rețea de boți, de tentative de uzurpare a identității sau de încercări de interferență în alegeri –, să existe o infrastructură robustă pregătită să detecteze aceste amenințări și să le oprească înainte de a produce daune.

Iasmina Scutaru: Cum vezi rolul României în acest proiect?

Saman Nazari: România este una dintre cele mai avansate țări în ceea ce privește multe dintre metodele de detectare și analiză. Deci în România, desigur, va exista o ramură românească a rețelei noastre, administrată de români. Însă, dincolo de asta, sperăm să facilităm schimburi de experiență între cercetătorii și jurnaliștii români și cei din alte țări (universitari etc.), pentru ca aceștia din urmă să poată învăța din experiența României.

Iasmina Scutaru: Care crezi că este cea mai mare amenințare într-o operațiune de influență?

Saman Nazari: Cea mai mare amenințare în cazul operațiunilor de influență apare atunci când acestea reușesc să se dea drept cetățeni reali. Când reușesc cu adevărat să creeze conturi care se infiltrează în spațiul informațional național. De exemplu, când rușii reușesc să creeze conturi care arată ca ale unor români obișnuiți, iar apoi încep să interacționeze cu românii și reușesc să se implice și să se înrădăcineze în discursul public. Aceasta este una dintre cele mai mari amenințări în opinia noastră, deoarece prin această metodă pot începe să schimbe conversația și narațiunile dintr-o țară, lucru foarte grav. Ei împiedică manifestarea exprimării autentice. Mai ales dacă luăm în considerare faptul că unele dintre tacticile lor sunt destul de agresive și zgomotoase, ceea ce poate speria și îndepărta vocile autentice din discursul public.

Iasmina Scutaru: Și cum am putea combate acest lucru?

Saman Nazari: Există deja o mulțime de politici implementate de platformele de social media, furnizorii de găzduire (hosting) și alții pentru a putea opri acest tip de amenințări. Pe majoritatea platformelor de social media nu ai voie să deții o rețea de boți. Dacă o descoperi – lucru la care România se pricepe destul de bine –, o poți raporta, iar ei ar trebui să o elimine. Atunci când platformele nu colaborează, există legislație precum Actul privind Serviciile Digitale (Digital Services Act – DSA), care urmărește să se asigure că aceste platforme atenuează astfel de riscuri și au proceduri clare stabilite. Prin utilizarea acestei legislații și prin colaborarea cu agențiile guvernamentale. Există agenții guvernamentale capabile să escaladeze cazurile către platforme atunci când se întâmplă ceva vădit ilegal sau care încalcă politicile platformei, pentru a le determina să ia măsuri.

Iasmina Scutaru: Care crezi că sunt principalele obstacole în acest proiect pe care îl desfășurați cu Expert Forum?

Saman Nazari: Unul dintre cele mai mari obstacole pe care le vedem este legat de resurse. Putem coordona și pune pe picioare această infrastructură împreună cu Expert Forum, dar provocarea devine: ce facem dacă celelalte organizații sau societatea civilă din România nu au resursele necesare pentru a se implica și a răspunde la amenințări? Atunci, indiferent cât de mult încercăm noi să coordonăm, s-ar putea ca ele să nu aibă timpul sau oamenii necesari pentru a acționa. Aceasta este o problemă majoră: trebuie să ne asigurăm că societatea civilă din România, sectorul media și mediul academic au banii și resursele de care au nevoie pentru a-și face treaba.

O altă problemă majoră o reprezintă, desigur, platformele în sine. Dacă platformele de social media nu vor să colaboreze, dacă se opun încercărilor de a proteja democrația din România, de exemplu, munca noastră devine mult mai grea. În acel caz, ar trebui să lucrăm mult mai strâns cu agențiile guvernamentale, cu jurnaliștii și cu alții pentru a expune această rezistență și acest comportament, în vederea protejării societății noastre.

Iasmina Scutaru: Pe ce resurse se bazează proiectul?

Saman Nazari: Am dezvoltat o serie de resurse tehnice și platforme de coordonare. Am creat o bază de date de informații despre amenințări (threat intelligence) care ne permite să centralizăm date de tipul: acest canal de YouTube aparține de fapt acestei companii, iar această companie este contractată de Kremlin, de exemplu. Am creat astfel de resurse tehnice și am achiziționat instrumente care să permită societății civile din România să urmărească activitățile de acest gen și actorii străini acoperiți care încearcă să țintească România. De asemenea, putem oferi sume modeste de bani organizațiilor românești pentru a sprijini investigații mai mici și activitatea jurnalistică.

Dar, în final, suntem și noi o organizație destul de mică, încercând să facem tot ce putem pentru a ajuta. În plus, aducem experți de la Alliance for Europe și din alte organizații pentru a-i conecta cu organizațiile din România, astfel încât acestea să poată beneficia de asistență de specialitate la nevoie.

Iasmina Scutaru: Care sunt obiectivele proiectului pentru anul viitor?

Saman Nazari: Obiectivul proiectului este de a aduce împreună toți factorii interesați (stakeholders) din România care luptă împotriva acestor amenințări și de a ne asigura că, cu resursele disponibile, punem la punct o structură capabilă să apere România ori de câte ori este atacată. Adică să avem un plan bine stabilit, o structură și fluxurile de lucru necesare pentru a reacționa. Dacă reușim acest lucru, România va fi o țară mult mai puternică în fața acestor tipuri de operațiuni străine inautentice de influență.

Iasmina Scutaru: Poți explica diferența dintre dezinformare și o operațiune de influență și să ne dai un exemplu?

Saman Nazari: Dezinformarea se concentrează pe ideea dacă un lucru este intenționat adevărat sau fals. În schimb, conceptul de operațiune de influență pune accentul pe  comportament. Ea deconspiră caracterul inautentic al modului în care este desfășurată o acțiune. Nu se axează pe faptul că informația este adevărată sau falsă, ci mai degrabă pe faptul că încalcă legi, că acțiunile sunt coordonate într-un mod inautentic, că actorii își ascund identitatea și acționează sub acoperire sau că există actori străini care încearcă să influențeze activitățile dintr-o țară. De exemplu, dezinformarea ar putea fi o publicație rusă care scoate un articol în care susține că președintele României ar avea probleme. O operațiune de influență este, de exemplu, o rețea de boți care încearcă să se dea drept cetățeni români și începe să distribuie articole fabricate. Adică creează un site fals care conține un singur articol, iar dacă dai click oriunde altundeva pe pagină, nu există nimic.

Și apoi încearcă să se prefacă drept o sursă media din România care dezvăluie lucruri despre președinte. Deci se concentrează pe mecanismul de influențare. Analiza unei operațiuni de influență înseamnă mai mult studierea infrastructurii tehnice și a metodelor de manipulare folosite. Iar abordarea pe care încercăm noi să o implementăm își propune să oprească aceste operațiuni la nivel tehnic, în loc să încerce să oprească doar afirmațiile sau narațiunile din spațiul informațional.

Iasmina Scutaru: Știi despre cazul alegerilor din România din 2024? Am avut, cred, mai multe operațiuni de influență și dezinformare, precum și actori străini despre care s-a vorbit public. Președintele de atunci a declasificat unele documente secrete. Ai putea să ne pui puțin în perspectivă acest caz, prin prisma a ceea ce am discutat despre dezinformare și operațiuni de influență? 

Saman Nazari: Exact. Ceea ce am văzut în legătură cu acele alegeri au fost încercări de a manipula direct discursul din jurul procesului electoral. Din câte am înțeles – și din nou, nu sunt un expert pe acele cazuri specifice –, ceea ce s-a întâmplat a fost că a existat o rețea sau o serie de rețele diferite care au lucrat pentru a manipula discursul public din jurul candidaților și al alegerilor în sine. Am asistat la ceea ce noi considerăm a fi campanie electorală mascată (sub acoperire). O campanie mascată în care candidații erau promovați intensiv prin canale ascunse, neasumate oficial. Am văzut tentative de manipulare a algoritmilor pentru a amplifica vizibilitatea candidatului, precum și canale ascunse (de exemplu pe Telegram) care coordonau activități de promovare și distribuiau conținut favorabil acelei candidaturi.

Vorbim despre un comportament inautentic. Conținutul în sine nici nu contează atât de mult, cât contează comportamentul. Acțiunile au depășit limitele a ceea ce poate fi considerat o campanie legitimă. Iar dacă a fost vorba și de o interferență rusă, asta înseamnă implicarea unui actor străin care a susținut această activitate, ceea ce reprezintă un alt indicator că nu a fost ceva legitim. Asta este tot ce pot spune despre acest caz: acțiunile întreprinse nu au fost acceptabile în cadrul unor alegeri democratice și al principiilor pe care le susținem.

Iasmina Scutaru: Spune-ne mai multe despre rețelele naționale CDN și cum plănuiți să construiți una în România.

Saman Nazari: Da, principiul unui CDN național este de a prelua efortul de la nivel european și de a-l aduce la nivel național. Adică organizațiile românești să conceapă împreună o structură care va fi condusă și controlată de ele, dar care să poată menține această infrastructură pentru oprirea amenințărilor, coordonarea cercetărilor, a instruirilor (trainings), a comunicării și prezentarea muncii derulate în țară. De asemenea, scopul este crearea de resurse, instrumente și modele comune, participând în același timp și la nivel european la unele dintre aceste activități. România nu este singura care are nevoie de aceste instrumente și metodologii; toate țările din Europa au nevoie de ele.

Așa că, în loc ca România să le dezvolte singură, va putea colabora cu alte organizații ale societății civile, universități și experți din Europa pentru a crea instrumentele și tehnologiile necesare. De asemenea, vrem să ne asigurăm că informațiile și cunoștințele generate în România ajung și în restul Europei. Așa cum am menționat anterior, România este lider în multe privințe în acest domeniu, iar împărtășirea acestei experiențe cu restul Europei va fi extrem de valoroasă. În final, rețeaua națională va fi exact ceea ce își doresc organizațiile locale să fie; noi suntem aici doar pentru a sprijini procesul și pentru a le conecta cu alte inițiative din Europa.

Iasmina Scutaru: O ultimă întrebare: Cum plănuiți să colaborați cu guvernul român?

Saman Nazari: Obiectivul nostru este de a identifica oportunități prin care să conectăm activitatea societății civile cu cea a guvernului atunci când este posibil, garantând totodată că independența societății civile rămâne neafectată. De asemenea, sperăm să sprijinim activitatea instituțiilor guvernamentale din România prin sesiuni de formare, prin crearea de ocazii de a întâlni agenții guvernamentale din alte țări europene ce lucrează pe teme similare, precum și prin furnizarea de tehnologii necesare pentru a-și desfășura activitatea cât mai bine. De asemenea, le putem oferi consultanță bazată pe experiența noastră și a comunității noastre, pentru a-și îmbunătăți modurile de lucru.