Scandalul achizițiilor de la Administrația Națională de Meteorologie a depășit rapid zona unui simplu control administrativ și a devenit un test politic pentru USR.

Corpul de Control al Ministerului Mediului a identificat, potrivit informațiilor prezentate public de Diana Buzoianu, achiziții de produse fără legătură evidentă cu activitatea instituției: lenjerie intimă, parfumuri, rochii, pijamale, poșete, produse cosmetice, lumânări parfumate, încălțăminte și alte bunuri plătite prin carduri asociate ANM.

Ministra Mediului a cerut demisia conducerii ANM și a anunțat că raportul va fi trimis Parchetului și Curții de Conturi.

În paralel, verificările au scos la iveală și probleme mai ample privind achizițiile directe ale instituției, cu valori de milioane de lei în ultimii ani, unele dintre acestea fiind prezentate de ministră ca fiind făcute cu încălcarea legislației în vigoare.

Diana Buzoianu a cerut demisii. Dar scandalul nu se oprește aici

Din punct de vedere administrativ, reacția Dianei Buzoianu este fermă: control, raport trimis organelor competente și solicitarea demisiei conducerii.

Problema politică apare însă într-un alt registru.

Valerian Stan compară situația de la ANM cu alte cazuri în care miniștri USR au reacționat rapid și public față de nereguli identificate în instituții subordonate.

El invocă, printre altele, cazul CENAFER, unde Radu Miruță a dispus măsuri după descoperirea unor situații considerate incompatibile cu funcționarea normală a unei instituții publice.

De aici rezultă întrebarea pe care Valerian Stan o pune în centrul criticii sale: dacă USR cere standarde ridicate de integritate și reacții rapide atunci când problemele apar în alte zone politice, sunt aceleași criterii aplicate și atunci când scandalul afectează instituții gestionate de propriii miniștri?

Standardele trebuie să fie aceleași, indiferent de partid

Aceasta este, de fapt, partea cea mai solidă a criticii.

Nu există, până în acest moment, informații care să arate că Diana Buzoianu ar fi fost implicată în realizarea acestor achiziții.

Din contră, controlul a fost dispus de Ministerul Mediului, iar ministrul a făcut publice rezultatele și a solicitat demisii.

Dar tocmai pentru că USR și-a construit o parte importantă din identitatea politică în jurul ideilor de integritate, transparență și responsabilitate, scandalul ANM pune partidul într-o situație în care reacția nu poate fi doar comunicatională.

Dacă există încălcări ale legii, trebuie stabilite responsabilități.

Dacă există persoane care au aprobat, tolerat sau ignorat aceste cheltuieli, trebuie clarificat cine sunt.

Iar dacă managementul instituției nu a cunoscut asemenea achiziții, apare o altă întrebare: cum a fost posibil ca ele să fie făcute fără ca mecanismele de control intern să funcționeze?

Conducerea ANM contestă ideea că ar fi știut

Directoarea generală a ANM, Elena Mateescu, a declarat public că nu avea cunoștință despre respectivele cumpărături și că instituția a sesizat Poliția și a început propriile verificări.

Prin urmare, responsabilitatea individuală nu este încă stabilită definitiv.

Acest lucru trebuie separat clar de existența neregulilor identificate de Corpul de Control.

Un scandal de achiziții într-o instituție publică nu poate fi redus nici la o singură persoană, nici la apartenența politică a ministrului care coordonează domeniul.

Dar nici nu poate fi tratat cu standarde diferite în funcție de cine se află la conducere.

Valerian Stan mută discuția de la achiziții la credibilitatea politică

Mesajul lui Valerian Stan nu contestă gravitatea cheltuielilor descoperite.

El încearcă să mute discuția spre coerența discursului politic.

USR a criticat ani la rând partidele tradiționale pentru lipsa de responsabilitate, pentru protejarea propriilor oameni și pentru standarde diferite aplicate în funcție de interesul politic.

Tocmai de aceea, reacția partidului și a miniștrilor săi în cazul ANM devine un test de credibilitate.

Diana Buzoianu a făcut primul pas prin trimiterea Corpului de Control și solicitarea demisiilor.

Rămâne însă întrebarea esențială: vor urma aceleași standarde de transparență și responsabilitate pe care USR le cere adversarilor politici?

Pentru că, într-un caz de acest tip, adevărata probă nu este doar cine descoperă problema.

Este și ce face după ce problema a fost descoperită.

Autor: Niky Ionescu | 7Biz