Indicele global al sărăciei multidimensionale a crescut pentru prima dată de la crearea sa în 2010, numărul persoanelor afectate majorându-se la 1,2 miliarde, a anunţat luni Programul Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare (PNUD), conform AFP.

În ediţia din 2026 a raportului lor anual, această agenţie a ONU şi centrul de cercetare Iniţiativa Oxford privind sărăcia şi dezvoltarea umană (OPHI) au identificat cu 51,5 milioane de persoane în plus care trăiesc în sărăcie „acută” faţă de anul precedent.

Aceasta este prima creştere înregistrată în şaisprezece ani, conform organizaţiilor.

„Creşterea sărăciei ar trebui să servească drept un semnal de alarmă pentru întreaga lume”, a declarat administratorul PNUD, Alexander De Croo, citat într-un comunicat de presă.

„În spatele acestor cifre se ascund 1,2 miliarde de oameni care se confruntă cu dificultăţi ce formează un cerc vicios: foametea, lipsa accesului la educaţie şi accesul inadecvat la apă curată şi electricitate”, a continuat el.

Conform PNUD şi OPHI, mai mult de jumătate dintre cei afectaţi (51,5%) sunt copii.

Organizaţiile indică, însă, că creşterea demografică este un factor major în această majorare şi că date noi au fost disponibile doar pentru 13 din cele 108 ţări acoperite de raport.

Deşi numărul total de persoane care trăiesc în sărăcie a crescut, raportul prezintă o imagine mixtă. În ultimii cincisprezece ani, 33 de ţări au înjumătăţit proporţia populaţiei lor care trăieşte în sărăcie, aşa cum este definită de indice.

Printre acestea se numără şase ţări din Africa Subsahariană. Conform PNUD, cel mai rapid progres a fost înregistrat în Asia, în special în China şi Vietnam.

Sărăcia extremă afectează în continuare în mod disproporţionat zonele rurale, aproape 83,3% dintre săracii lumii trăind în mediul rural.

La fel că în anul precedent, majoritatea celor mai săraci oameni trăiesc în Africa Subsahariană şi Asia de Sud, adică subcontinentul indian, cea mai dens populată regiune de pe Pământ.

„Ştim că progresul este posibil”, insistă Alexander De Croo. „Ţările care au abordat aceste provocări împreună, şi nu individual, au arătat ce se poate realiza prin acţiuni decisive”, a adăugat el.