România se confruntă cu riscul suspendării unei sume importante din fondurile europene alocate prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR).

Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Alexandru-Mihai Ghigiu, a anunțat miercuri, 4 noiembrie, că România ar putea primi inițial numai aproximativ 3 miliarde de euro din cele 6,4 miliarde solicitate prin ultimele două cereri de plată.

Diferența, estimată la 3,4 miliarde de euro, ar urma să intre într-o procedură de suspendare, dacă evaluarea Comisiei Europene va confirma problemele identificate.

România ar putea primi mai puțin de jumătate din banii solicitați

Potrivit ministrului, România a atras până în prezent aproximativ 13,27 miliarde de euro din PNRR, programul având o valoare totală de 20,1 miliarde de euro după renegocieri.

Ultimele două cereri de plată, numerotate 5 și 6, însumează aproximativ 6,4 miliarde de euro.

Estimările actuale ale ministerului indică însă posibilitatea ca numai aproximativ 3 miliarde de euro să fie transferate în prima etapă.

Ministrul a insistat asupra faptului că aceste cifre sunt estimative, iar decizia finală aparține Comisiei Europene.

Zeci de jaloane cu probleme

Una dintre cele mai importante dificultăți privește îndeplinirea reformelor și obiectivelor asumate de România.

Conform datelor prezentate de ministru, cererea de plată numărul 5 include șase jaloane cu probleme, dintr-un total de 75.

Situația este mai complicată în cazul cererii numărul 6, care cuprinde 104 jaloane și ținte. Dintre acestea, 32 prezintă riscuri de penalizare sau de neacordare a sumelor aferente.

Problemele identificate nu privesc exclusiv investițiile nefinalizate.

În anumite situații, autoritățile române susțin că proiectele au fost realizate, însă documentele justificative sunt incomplete sau nu respectă cerințele Comisiei Europene.

Ministrul critică problemele de raportare ale instituțiilor

Alexandru-Mihai Ghigiu a prezentat și dificultăți legate de calitatea datelor transmise de unele instituții publice.

Printre exemplele menționate se află Agenția pentru Monitorizarea și Evaluarea Performanțelor Întreprinderilor Publice (AMEPIP), responsabilă de monitorizarea guvernanței companiilor de stat.

Ministrul a susținut că există neconcordanțe între anumite date raportate și indicatorii asumați în cadrul PNRR.

Oficialul a avertizat că, în eventualitatea unor penalizări provocate de aceste probleme, va trebui stabilită responsabilitatea instituțională.

Data de 20 noiembrie, decisivă pentru fondurile europene

Autoritățile române urmează să transmită documente suplimentare și clarificări către Comisia Europeană până vineri, 6 noiembrie.

Potrivit calendarului estimat de ministru, în jurul datei de 20 noiembrie Comisia Europeană ar putea comunica evaluarea jaloanelor și sumele aprobate pentru plată.

Pentru obiectivele considerate neîndeplinite sau insuficient documentate, România ar urma să aibă posibilitatea de a transmite clarificări suplimentare în termen de două luni de la comunicarea oficială.

O parte dintre fondurile suspendate ar putea fi recuperată în primăvara anului 2027, în funcție de rezultatul acestei proceduri.

Ce se întâmplă cu investițiile începute?

Ministrul a explicat că autoritățile caută, împreună cu Ministerul Finanțelor, soluții pentru continuarea proiectelor aflate într-un stadiu avansat.

Printre variantele analizate se numără identificarea altor surse europene de finanțare sau utilizarea fondurilor de la bugetul de stat, acolo unde legislația permite.

Pentru administrațiile locale și beneficiarii proiectelor, clarificarea situației este importantă pentru planificarea investițiilor.

Deocamdată, cele 3,4 miliarde de euro nu reprezintă fonduri pierdute definitiv, ci o sumă estimată ca fiind expusă riscului de suspendare.

Decizia Comisiei Europene va stabili câți bani poate încasa România în această etapă și ce sume vor necesita clarificări suplimentare.

Autor: Niky Ionescu | 7Biz