Execuția prin pluton de execuție a lui Nidal Malik Hasan, condamnat pentru uciderea a 13 persoane și rănirea altor 32 în atacul armat de la baza militară Fort Hood din 2009, va fi transmisă în direct, a anunțat joi Pentagonul. Decizia reprezintă o premieră în pregătirile pentru prima execuție militară din ultimii peste 65 de ani, după ce secretarul Apărării, Pete Hegseth, afirmase că aceasta va fi „publică”, relatează Associated Press.

Armata americană a anunțat în această săptămână că execuția va avea loc pe 3 decembrie, la Fort Hood. Hasan, fost psihiatru militar cu gradul de maior, a fost condamnat pentru atacul armat din 2009.

Hegseth a declarat miercuri, într-un interviu acordat postului conservator Real America’s Voice: „Ne vom asigura că oamenii vor putea urmări evenimentul, că va fi public”. Oficialii Pentagonului au clarificat joi că execuția va fi transmisă în direct, precizând că vor fi oferite ulterior mai multe detalii.

Anunțul a ridicat noi întrebări privind modul în care Statele Unite aplică pedeapsa capitală, în special în cazul unei execuții prin pluton de execuție. Dezbaterea are loc și pe fondul controverselor provocate de tentativa eșuată de executare prin injecție letală a lui Christa Pike, în statul Tennessee.

Experții au opinii diferite privind transmiterea în direct

Specialiștii în drept militar și în pedeapsa capitală au opinii diferite privind planul administrației americane.

Hasan ar putea contesta execuția printr-o cerere de habeas corpus, prin care o instanță civilă ar urma să analizeze legalitatea detenției sale. Un asemenea demers ar putea întârzia semnificativ punerea în aplicare a sentinței.

„Sincer, s-ar putea să dureze mai mult decât mandatul actualei administrații, și cine știe dacă următoarea va avea aceeași înclinație către execuții”, a declarat Eugene R. Fidell, lector invitat la Facultatea de Drept a Universității Yale, specializat în drept militar.

Deborah Denno, expertă în pedeapsa cu moartea și profesoară de drept la Universitatea Fordham, consideră că transmiterea în direct ar putea spori transparența și ar permite publicului să înțeleagă mai bine ce presupune o execuție.

„Cred că ar putea fi o idee bună, deoarece ar fi transparentă, iar publicul ar fi pe deplin conștient de ceea ce se întâmplă”, a afirmat ea.

În contextul în care unele state americane s-au confruntat cu dificultăți în aplicarea injecțiilor letale, din cauza accesului limitat la medicamente sau a lipsei personalului medical dispus să participe la procedură, plutonul de execuție este considerat de unii specialiști o alternativă care ar putea provoca mai puțină suferință.

Brenner Fissell, profesor la Facultatea de Drept a Universității Villanova și vicepreședinte al Institutului Național de Justiție Militară, a declarat că plutonul de execuție poate fi o metodă mai rapidă și mai precisă.

„Nu cred că asta este ceea ce motivează această decizie. Există o percepție de masculinitate și de caracter militar asociată plutoanelor de execuție, care face parte din aura pe care Hegseth încearcă să o sublinieze – „cultura letalității””, a spus el.

Elisabeth Semel, codirectoare a Clinicii pentru Pedeapsa cu Moartea de la Facultatea de Drept a Universității California din Berkeley, a afirmat că decizia ridică probleme juridice și de politică publică, inclusiv în ceea ce privește demnitatea condamnatului, dreptul acestuia de a fi prezent la propria execuție și motivele administrației pentru alegerea unei proceduri neobișnuite.

„Nu-mi amintesc de o situație în care aceasta să fi fost inițiată de guvern. Cred că acest lucru ridică, de asemenea, întrebări serioase cu privire la motivația guvernului”, a declarat Semel, referindu-se la transmiterea televizată a unei execuții.

Ea a adăugat că președintele american pune accentul pe spectacol și că această decizie ar putea reflecta aceeași abordare.

Trump a criticat execuțiile publice din Iran

Președintele Donald Trump, care a aprobat execuția lui Hasan, a criticat anterior execuțiile publice din Iran. Posibilitatea ca autoritățile iraniene să execute protestatari a fost invocată de Trump printre argumentele care au precedat decizia de a ataca Iranul, la 28 februarie.

„Ni s-a spus că execuțiile din Iran se opresc”, a declarat Trump reporterilor pe 14 ianuarie. „Se opresc și nu există niciun plan pentru execuții.”

În discursul său privind Starea Uniunii, susținut cu doar câteva zile înainte de declanșarea războiului cu Iranul, Trump a afirmat: „I-am împiedicat să-i spânzure pe mulți dintre ei prin amenințarea cu violență gravă”.

Joi, Casa Albă a redirecționat către Pentagon întrebările privind planurile de transmitere în direct a execuției.

Întrebat miercuri dacă Hasan a formulat vreo ultimă dorință sau a luat legătura cu administrația Trump, Hegseth a răspuns: „Nu-mi pasă. Ne vom vedea cu el pe 3 decembrie”.

Hasan s-ar putea opune execuției în instanță

Nidal Malik Hasan, psihiatru militar la momentul atacului, a deschis focul la 5 noiembrie 2009 într-o clădire medicală de la Fort Hood, unde soldații așteptau să primească vaccinuri și avize medicale înainte de detașare.

Potrivit relatărilor despre atac, Hasan a strigat „Allahu akbar”, expresie arabă care înseamnă „Dumnezeu este mare”, și a tras cu un pistol echipat cu un dispozitiv de ochire cu laser. El a continuat să tragă asupra soldaților care fugeau spre parcare.

Hasan a susținut că a acționat pentru a împiedica trimiterea militarilor în Afganistan, unde, potrivit argumentului său, aceștia ar fi urmat să lupte împotriva altor musulmani. Un judecător militar i-a interzis să folosească această justificare ca apărare în procesul din 2013.

Hasan a rămas paralizat de la talie în jos după ce a fost împușcat în spate de forțele de ordine și se deplasează în prezent într-un scaun cu rotile.

În timpul procesului, el și-a concediat avocații și s-a reprezentat singur. Și-a început pledoaria recunoscând că el a comis atacul, apoi a rămas în mare parte tăcut în următoarele trei săptămâni. Nu a chemat martori în apărarea sa și nu a susținut un discurs final.

Armata a prezentat aproape 90 de martori. Comportamentul lui Hasan i-a determinat pe avocații de rezervă desemnați de instanță să considere că acesta urmărea să obțină condamnarea la moarte.

În timpul procesului, Hasan a transmis jurnaliștilor documente potrivit cărora le-ar fi spus specialiștilor militari în sănătate mintală că ar putea „să fie totuși un martir” dacă ar fi executat.

John Galligan, fost judecător militar care l-a reprezentat pe Hasan în mai multe cauze civile după procesul penal, a vorbit cu acesta miercuri. Galligan nu îl reprezintă în procedura penală, dar și-a exprimat îngrijorarea cu privire la starea sa de sănătate și la faptul că nu ar fi avut încă acces la un avocat în legătură cu execuția planificată.

Potrivit lui Galligan, Hasan i-ar fi spus că administrația închisorii a adus un capelan pentru a-l informa că Trump a aprobat execuția, dar nu și un avocat din cadrul Serviciului de Apărare în Proces al Armatei sau un reprezentant al apărării civile. Galligan a calificat situația drept o încălcare a regulamentelor militare.

O purtătoare de cuvânt a Armatei a declarat joi că au fost făcute mai multe încercări de a contacta avocații Serviciului de Apărare în Proces și că autoritățile au depus toate eforturile rezonabile pentru a respecta procedurile în vigoare.

„Avocatul civil nu a fost disponibil în mod rezonabil pentru a fi prezent fizic la notificarea din data de 5”, a afirmat aceasta, precizând că avocatul se afla în Virginia, fără a-i dezvălui numele.

Purtătoarea de cuvânt a adăugat că Hasan nu a fost împiedicat să-și contacteze avocatul sau să comunice cu acesta.

Potrivit lui Hegseth, armata americană nu a mai executat un militar prin pluton de execuție de la al Doilea Război Mondial. Ultima execuție militară din SUA a avut loc la 13 aprilie 1961, când soldatul John Bennett a fost spânzurat.

Amnesty International a raportat că în 2025 au avut loc cel puțin 17 execuții publice: 11 în Iran și șase în Afganistan.