Tinerii care muncesc și câștigă până la 4.000 de lei ar putea primi bani pentru chirie și transport la jumătate de preț, conform unui proiect depus în Parlament de parlamentari din mai multe partide.

Măsura vine în contextul în care România are cea mai mare proporție din UE a tinerilor NEET: 19,4% dintre tineri sunt neangajați și inactivi în programe de formare și educație.

Proiectul completează Legea privind sistemul asigurărilor pentru șomaj și stimularea ocupării forței de muncă (Legea nr. 76/2002) astfel încât să fie introdus un sprijin financiar lunar pentru plata chiriei.

Cuantumul acestui sprijin va varia în funcție de localitatea în care se află locuința închiriată, în limita următoarelor plafoane:

  • 600 de lei/lună pentru locuințele situate în București și Cluj-Napoca
  • 500 de lei/lună pentru locuințele situate în municipiile Constanța, Brașov, Sibiu, Craiova, Târgu Mureș, Iași, Timișoara și Oradea
  • 400 de lei/lună pentru locuințele situate în celelalte localități.

Vor putea beneficia de acest sprijin tinerii cu vârsta între 18 și 29 de ani, care muncesc în baza unui contract individual de muncă, a unui raport de serviciu sau asimilat, cu normă întreagă, care realizează un venit salarial net lunar mai mic sau egal cu 4.000 de lei și care au un contract de închiriere încheiat pentru cel puțin 6 luni.

Tinerii nu trebuie să dețină în proprietate vreo locuință, să nu ocupe o locuință socială, de necesitate, de serviciu sau o locuință pentru tineri.

Totodată, ei trebuie să închirieze de la un proprietar cu care nu au vreun grad de rudenie (până la gradul al IV-lea inclusiv).

De asemenea, proiectul propune ca tinerii care muncesc și au un salariu net de până la 4.000 de lei să beneficieze de reducerea cu 50% a transportului public local, metropolitan și integrat, respectiv reducerea cu 50% a abonamentelor feroviare nominale de navetă.

Aceste măsuri de sprijin vor putea fi aplicate și tinerilor care muncesc part-time, dacă urmează cursurile unei instituții de învățământ acreditate.

Indiferent de timpul de lucru (normă întreagă sau parțială), măsurile de sprijin se vor putea acorda pentru cel mult 36 de luni.

„Din consultările cu tinerii a reieșit o problemă clară: un loc de muncă nu îți asigură întotdeauna și banii necesari pentru a locui pe cont propriu. Chiria și transportul consumă o parte importantă din salariu, iar mulți tineri continuă să depindă de sprijinul familiei. Am depus o inițiativă legislativă în ajutorul lor și sper ca ea să fie votată de toate partidele din Parlament. Vrem ca tinerii să-și permită să locuiască în orașele în care muncesc”, declară deputatul USR Alin Stoica.

România, cea mai mare pondere de tineri NEET

România înregistrează cea mai ridicată rată NEET din Uniunea Europeană: 19,4% dintre tinerii cu vârste între 15 și 29 de ani nu sunt nici în educație, nici în ocupare, nici în formare profesională, aproape dublu față de media UE, de 11%. În paralel, România are și cea mai scăzută rată din UE la indicatorul SELRATIO, care măsoară participarea simultană a tinerilor la educație formală și la piața muncii. Cu doar 1,2%, România se situează mult sub media europeană de 11,6%, ceea ce arată că foarte puțini tineri acumulează experiență profesională înainte de finalizarea studiilor.

În termeni practici, 97% dintre tinerii din România aflați în educație formală nu au nicio participare pe piața muncii, comparativ cu 71,4% la nivelul UE. Această separare rigidă reduce expunerea timpurie la muncă, întârzie acumularea de experiență și fragilizează intrarea în ocupare.

România se confruntă cu o problemă structurală severă în integrarea tinerilor pe piața muncii, iar fenomenul NEET este una dintre cele mai clare expresii ale acestei vulnerabilități.

Cine sunt tinerii NEET

Populația NEET din România nu este omogenă. Dimpotrivă, vulnerabilitatea este concentrată clar în jurul câtorva profile structural:

În primul rând, nivelul redus de educație crește semnificativ riscul de excluziune. În România, 24% dintre tinerii adulți cu vârste între 25 și 34 de ani nu au finalizat învățământul secundar superior, aproape dublu față de media OECD, de 13%. În același timp, rata de absolvire a studiilor terțiare a scăzut de la 26% la 23% între 2019 și 2024. Situația este deosebit de gravă în rândul femeilor tinere cu educație minimă: rata NEET pentru acest grup a crescut de la 28,8% în 2016 la 44,1% în 2024, în timp ce la nivel european tendința a fost una de scădere. Acest lucru arată că părăsirea timpurie a școlii rămâne unul dintre cei mai puternici factori care alimentează fenomenul NEET.

În al doilea rând, geografia contează. România se apropie de mediile europene doar în marile orașe. În schimb, în orașe mici, suburbii și mai ales în mediul rural, decalajele sunt foarte mari. Rata NEET în rândul femeilor din mediul rural ajunge la 34,8%, de 2,5 ori peste media UE pentru aceeași categorie, de 14,2%. În același timp, rata de ocupare a femeilor din mediul rural este de doar 44%, comparativ cu 65% la nivel european. Aceste date sugerează că accesul la educație, formare și locuri de muncă este puternic condiționat teritorial. Și la nivel regional diferențele sunt semnificative. Sud-Est și Centru înregistrează cele mai ridicate rate NEET în rândul femeilor, de 37,7% și 32,7%. București-Ilfov este singura regiune care se apropie de niveluri comparabile cu cele europene.

În al treilea rând, femeile tinere sunt afectate disproporționat. Ele reprezintă 63% din totalul tinerilor NEET, iar rata NEET este de 25,2% în rândul femeilor, față de 14,0% în rândul bărbaților. Diferența de 11,2% este de peste cinci ori mai mare decât media UE, de 2,1%. Evoluția din ultimii ani arată și o reducere mult mai lentă a ratei NEET în rândul femeilor decât în rândul bărbaților, ceea ce sugerează existența unor bariere structurale persistente, inclusiv responsabilități de îngrijire și dificultăți mai mari de acces la ocupare.

Citește și: Sprijin de 1.000 lei pentru tineri NEET, timp de doi ani. Ce trebuie să facă