România intră într-o nouă etapă a cursei europene pentru materiile prime critice, în condițiile în care proiectul minier Rovina Valley din județul Hunedoara explorează obținerea unei finanțări suplimentare de până la 400 de milioane de dolari, potrivit unei analize Erste Group Research. Proiectul are deja o facilitate de finanțare de 200 de milioane de dolari.

România apare în graficul Erste cu trei proiecte strategice pentru materiile prime critice: Rovina, Baia de Fier și România Green Magnesium. Toate sunt prezentate în stadiul de pre-producție. Rovina este asociat cu exploatarea cuprului, Baia de Fier cu grafitul, iar România Green Magnesium cu producția de magneziu.

Rovina Valley, dezvoltat de compania canadiană Euro Sun Mining, este unul dintre cele mai importante proiecte miniere de cupru și aur din România. Potrivit datelor prezentate anterior de companie și preluate în documentația proiectului, resursele zăcământului sunt de ordinul milioanelor de uncii echivalent aur, cuprinzând atât aur, cât și cupru.

Miza proiectului depășește însă dimensiunea minieră. Cuprul este una dintre materiile prime esențiale pentru dezvoltarea rețelelor electrice, electrificare și infrastructura energetică necesară extinderii centrelor de date, iar Erste leagă explicit investițiile în cupru de aceste tendințe.

Proiectul Rovina Valley face parte dintr-un context european mai larg. Uniunea Europeană încearcă să-și reducă dependența de furnizorii externi de materii prime strategice prin creșterea extracției, procesării și reciclării în interiorul blocului comunitar. Potrivit Erste Group Research, obiectivele europene pentru 2030 vizează ca 10% din necesarul de materii prime strategice să provină din extracție internă, 40% din procesare și 25% din reciclare.

Ce se întâmplă în restul regiunii

România nu este singura țară din Europa Centrală și de Est care încearcă să-și valorifice resursele minerale. În Cehia, proiectul de la Cínovec, considerat unul dintre cele mai importante zăcăminte de litiu din Europa, a primit un sprijin de stat de până la 360 de milioane de euro, în așteptarea aprobării finale.

Litiul are o importanță directă pentru lanțul european al bateriilor și industria auto, în timp ce cuprul este relevant pentru rețele, electrificare și infrastructura energetică. Astfel, proiectele miniere din regiune sunt privite în legătură cu obiectivul mai larg al Europei de a dezvolta propriile lanțuri de aprovizionare.

Erste estimează că efectele economice ale acestor proiecte pot apărea, în prima etapă, prin investiții în construcții, achiziții și creșterea cererii de forță de muncă. Pe termen mai lung, dezvoltarea producției interne ar putea contribui la reducerea importurilor, creșterea valorii adăugate și extinderea capacității industriale a regiunii.

Totuși, banca atrage atenția că majoritatea proiectelor se află încă în etapa de pre-producție, ceea ce înseamnă că momentul în care investițiile anunțate se vor transforma în producție efectivă rămâne incert. În același timp, numărul proiectelor pentru care au fost depuse aplicații în cadrul celei de-a doua sesiuni europene dedicate materiilor prime critice a depășit 160, indicând extinderea portofoliului de proiecte din Europa și din afara UE.

Pentru România, Rovina Valley rămâne astfel unul dintre proiectele prin care țara ar putea participa la dezvoltarea lanțului european de aprovizionare cu materii prime strategice. Evoluția finanțării și trecerea de la etapa de dezvoltare la producția efectivă vor fi esențiale pentru concretizarea acestui potențial.