Banca Centrală Europeană ar putea fi nevoită să majoreze din nou ratele dobânzilor și să le aducă la un nivel care să frâneze ușor economia, în cazul în care creșterea prețurilor la energie provocată de război va continua, a declarat vineri Joachim Nagel, membru în Consiliul Guvernatorilor BCE, relatează Reuters.

BCE a crescut joi costurile de împrumut pentru a doua oară în acest an, iar decidenții politici estimează o nouă înăsprire a politicii monetare în lunile următoare, o mișcare fiind posibilă chiar din luna octombrie, au precizat două surse pentru Reuters.

Prețul energiei și inflația, factori-cheie pentru o reevaluare a dobânzii

Nagel a menționat că BCE a adus rata de referință, aflată în prezent la 2,50%, la limita superioară a intervalului neutru – cel care nici nu stimulează, nici nu încetinește economia. Cu toate acestea, ar putea fi nevoie de măsuri suplimentare.

„Nu exclud posibilitatea de a fi nevoiți să intrăm într-o zonă ușor restrictivă, dar, așa cum am spus, totul depinde foarte mult de evoluția prețurilor la energie și de modul în care va arăta tabloul inflației în cursul lunii viitoare”, a declarat acesta într-un interviu pentru CNBC.

Banca Centrală Europeană (BCE) a majorat joi dobânda de politică monetară cu 0,25 puncte procentuale, până la 2,5%, în condițiile în care războiul din Orientul Mijlociu și prețurile ridicate la energie au împins inflația din zona euro la cel mai ridicat nivel din ultimii aproape trei ani, scrie Euronews.

Este a doua majorare de dobândă operată de BCE în ultimele trei luni și prima serie de creșteri ale dobânzilor din ultimii trei ani.

Dobânda facilității de depozit, principalul reper al politicii monetare a BCE, a crescut de la 2,25% la 2,5%. În același timp, dobânda pentru operațiunile principale de refinanțare a fost majorată la 2,65%, iar facilitatea de creditare marginală la 2,9%.

Inflația a accelerat puternic din cauza energiei

Decizia BCE vine după ce rata anuală a inflației din zona euro a urcat în august la 3,3%, de la 2,9% în iulie. Este cel mai ridicat nivel înregistrat din septembrie 2023.

Creșterea a fost determinată în principal de energie. Inflația pe componenta energetică a accelerat la 14,3%, de la 10,3% în iulie, în contextul în care conflictul din Orientul Mijlociu a afectat aprovizionarea cu petrol, iar tensiunile din zona Strâmtorii Ormuz au menținut presiunea asupra prețurilor.

În schimb, indicatorii care exclud energia arată o presiune inflaționistă mai redusă. Inflația de bază a coborât la 2,4%, de la 2,5%, iar inflația serviciilor, mai sensibilă la evoluția salariilor, a scăzut la 3%, de la 3,3%.

Astfel, presiunea asupra prețurilor este concentrată în prezent în principal în energie, fără semne clare că șocul energetic s-ar fi transmis deja puternic în restul economiei.