Ministerul Educației și Cercetării va coordona crearea unui atlas al indicatorilor radicalizării în rândul tinerilor, ca parte a Strategiei Naționale pentru prevenirea și combaterea extremismului violent 2026–2029, potrivit unui proiect de HG ce va intra la aprobare în proxima Ședință de Guvern.

Această inițiativă este un manual de lucru preventiv al autorităților vizavi de fenomenul radicalizării și vine pe fondul unor vulnerabilități latente, accentuate de fapte de o violență extremă înregistrate recent în rândul minorilor, dar și de un mediu online care favorizează propagarea dezinformării și a radicalizării, potrivit fundamentării aferente actului normativ citat.

Deși România nu se confruntă în prezent cu o amenințare larg răspândită, societatea traversează o etapă de vulnerabilitate latentă, spun inițiatorii. Amintim că în octombrie un elev a înjunghiat o profesoară la o școală din Bistrița, iar inspectorul școlar general afirma că acesta voia să atace un copil de altă religie: „Se pare că acel copil are ceva tendințe de radicalizare”.

„Discursul public a devenit tot mai polarizat, iar incidentele motivate de ură sau intoleranță s-au înmulțit, fiind amplificate de rețelele de socializare (Facebook, X, TikTok), aplicațiile de mesagerie criptată (WhatsApp, Telegram) și, din ce în ce mai mult, de platformele de gaming interactiv (Discord, Roblox, Minecraft). Studiile sociologice arată un nivel ridicat de utilizare a internetului în rândul elevilor (peste 95% dintre liceeni sunt online zilnic), în timp ce competențele digitale de bază ale tinerilor români se situează la 47,19%, mult sub media Uniunii Europene de aproape 70%. Această discrepanță creează un teren fertil pentru manipulare, teorii ale conspirației și atragerea minorilor în grupuri extremiste”, scrie în HG.

Planul de Acțiune al Strategiei prevede crearea, până în trimestrul III 2027, a unui atlas al indicatorilor radicalizării care pot conduce la extremism violent . Scopul principal al acestui instrument este de a stabili o distincție clară între opinii politice, ideologice sau religioase atipice – care sunt perfect protejate de libertatea de exprimare în cadrul democratic – și acele comportamente care manifestă un cumul real de factori de risc îndreptați spre violență.

Metodologia de realizare a atlasului va reuni eforturile mai multor instituții și experți:

  • Coordonare și parteneri: Ministerul Educației și Cercetării va coordona proiectul, alături de Ministerul Afacerilor Interne (MAI), Departamentul pentru Relații Etnice (DRI), Administrația Națională a Penitenciarelor (ANP), Direcția Națională de Probațiune (DNP) și instituții de învățământ superior partenere.

  • Criterii și baze științifice: Atlasul se va baza pe literatura de specialitate națională și internațională, pe datele instituțiilor de aplicare a legii și pe cercetări multidisciplinare.

  • Adaptarea la mediul școlar: Pentru învățământul preuniversitar, indicatorii vor fi strict contextualizați. Aceștia nu vor constitui niciodată, în mod izolat, un motiv pentru etichetarea unui elev ca fiind radicalizat, intervențiile realizându-se cu respectarea strictă a drepturilor copilului și a interesului său superior.

  • Finanțare: Resursele financiare necesare la nivelul instituțiilor academice partenere vor fi identificate și asigurate pe parcursul implementării Strategiei, proiectul beneficiind și de actualizări anuale pentru a ține pasul cu dinamica tehnologică.

Atlasul nu reprezintă un catalog de sancțiuni, spune Educația, ci un ghid de prevenție și intervenție timpurie. Utilitatea sa se va reflecta în integrarea indicatorilor în programele de formare profesională continuă destinate cadrelor didactice, polițiștilor, magistraților, psihologilor și asistenților sociali. Prin recunoașterea semnelor timpurii ale radicalizării, un instrument științific de referință care traduce conceptele teoretice despre radicalizare în indicatori practici, observabili.

Scopul practic: Să ajute autoritățile, profesorii, psihologii, asistenții sociali și magistrații să recunoască semnele timpurii ale unui proces de radicalizare care poate duce spre violență. Atlasul are rolul de a asigura că atenția autorităților se concentrează strict asupra acelor indivizi care manifestă un cumul periculos de factori de risc orientați spre violență, protejând în același timp opiniile politice, ideologice, culturale sau religioase atipice, dar care sunt perfect legale și protejate de libertatea de exprimare. În mediul școlar, indicatorii vor fi folosiți contextual și nu vor putea fi folosiți niciodată, în mod izolat, pentru etichetarea unui elev.

„Specialiștii vor putea oferi alternative pozitive și sprijin consiliat tinerilor vulnerabili, consolidând astfel reziliența comunităților în fața tentativelor de îndoctrinare extremistă”, mai aflăm din document.

Ce se va scrie în Atlas?

Conform planului de acțiune al Strategiei, în paginile acestui document se vor regăsi:

  • Indicatori clari și clasificați: O listă detaliată și explicată a comportamentelor, semnalelor de alarmă și factorilor de risc asociați trecerii de la opinii radicale la intenția de a folosi forța sau coerciția.

  • Analiza mediului online: Elemente care arată cum influențează platformele digitale, rețelele de socializare, aplicațiile criptate sau mediile de gaming procesul de îndoctrinare și atragere a minorilor.

  • Ghiduri de acțiune și adaptare: Indicatoare practice adaptate diferitelor medii instituționale (inclusiv mediul preuniversitar și cel penitenciar), menite să stea la baza cursurilor de formare pentru profesioniști (profesori, polițiști, consilieri de probațiune).

  • Mecanisme de actualizare: Deoarece fenomenul este dinamic, atlasul va fi supus unor revizuiri periodice (anuale sau ori de câte ori este nevoie) pentru a ține pasul cu noile tendințe tehnologice și sociale.