Camera Deputaților a adoptat miercuri, 18 noiembrie, un proiect de lege inițiat de parlamentari AUR, care majorează plafonul zilnic pentru anumite încasări și plăți în numerar de la 5.000 de lei la 50.000 de lei. Inițiativa a fost adoptată cu 173 de voturi pentru, cinci împotrivă și 67 de abțineri.

Proiectul modifică Legea nr. 70/2015 și introduce un plafon unic de 50.000 de lei pentru operațiunile de încasări și plăți în numerar vizate de lege. Noile reguli se referă la firme, PFA-uri, întreprinderi individuale și familiale, liber-profesioniști și alte categorii de entități economice.

Inițiatorii susțin că majorarea plafonului va reduce birocrația și va ajuta micii comercianți și antreprenorii care folosesc frecvent numerarul în activitatea lor. Deputatul AUR Gabriel Florea, unul dintre inițiatorii proiectului, a afirmat că limitele actuale nu mai corespund volumului tranzacțiilor și costurilor din economie.

Ce se schimbă pentru plățile în numerar

În prezent, legea stabilește plafoane diferite, de 5.000 sau 10.000 de lei, în funcție de tipul operațiunii. Proiectul adoptat de Camera Deputaților propune o limită zilnică de 50.000 de lei pentru operațiunile prevăzute în actul normativ.

Sunt vizate, printre altele, încasările de la o persoană și plățile către aceasta, în relațiile comerciale reglementate de lege. Același plafon este prevăzut și pentru anumite operațiuni ale magazinelor de tip cash and carry și pentru avansurile spre decontare.

Proiectul păstrează interdicția de a fragmenta artificial plățile sau încasările pentru a evita plafonul. De exemplu, o factură care depășește 50.000 de lei nu va putea fi achitată în mai multe tranșe în numerar, cu scopul de a ocoli limita legală.

Ce riscuri ridică majorarea plafonului

Creșterea limitei pentru tranzacțiile în numerar poate simplifica activitatea unor firme, dar ridică și întrebări legate de controlul banilor care circulă în economie.

Spre deosebire de transferurile bancare, plățile cash lasă mai puține urme digitale și pot fi mai greu de urmărit de autorități. În acest context, majorarea plafonului poate alimenta îngrijorări privind prevenirea evaziunii fiscale și a spălării banilor, în special dacă mecanismele de control nu sunt suficient de eficiente.

Proiectul a primit avize negative din partea Guvernului, Băncii Naționale a României și Consiliului Economic și Social, potrivit informațiilor publicate de G4Media. Inițiativa fusese respinsă anterior de Senat, însă Camera Deputaților a fost for decizional și a adoptat-o miercuri.

Proiectul nu se aplică încă

Votul din Camera Deputaților nu înseamnă că noile plafoane intră imediat în vigoare. Pentru a deveni aplicabilă, legea trebuie promulgată de președintele României și publicată în Monitorul Oficial.