Rețele criminale românești exploatează cardurile de ajutoare sociale din SUA, folosind dispozitive de skimming pentru a fura datele beneficiarilor și sute de milioane de dolari din fonduri publice, arată o investigație The Wall Street Journal, care scrie că bandele operează în mai multe state americane, iar tehnologia învechită a cardurilor EBT, bazată pe benzi magnetice, le face țintele vulnerabile. Investigația este publicată chiar în ziua în care președintele Nicușor Dan vizitează Statele Unite.

Într-o zi friguroasă de martie, un cetățean român expulzat de două ori a intrat într-un magazin 7-Eleven din Toledo, Ohio, și a atașat în secret un dispozitiv numit „skimmer” la un aparat pentru carduri, spun procurorii. Bărbatul ar fi făcut parte dintr-o grupare criminală cu baza în California, condusă de un alt român poreclit Piranha.

Scopul bandei, potrivit acuzațiilor penale, era să fure beneficii pentru alimente de la clienții care își foloseau cardurile de debit emise de guvern la magazinul de proximitate.

Documentele instanței arată că informatorii au contribuit la dejucarea complotului. Dar autoritățile spun că operațiunea reflectă un mod de operare pe care grupările de crimă organizată românească îl folosesc în întreaga SUA pentru a sustrage sute de milioane de dolari din beneficii publice. Dependența statelor de tehnologia învechită a benzilor magnetice face acest lucru mai ușor.

Potrivit anchetatorilor, bandele se bazează pe „constructori” secreți care realizează meticulos dispozitive de skimming pe care chiar și comercianții vigilenți le pot rata. Potrivit autorităților, banii obținuți ilegal plătesc mașini și locuințe de lux închiriate, cu piscine infinity. Banii cash, sub formă de criptomonede, sunt trimiși înapoi în România și ajung în imobiliare, jocuri de noroc și la șefii rețelelor criminale.

Din 2020, zeci de cetățeni români au fost inculpați pentru furtul datelor de pe cardurile de ajutoare sociale în orașe precum McComb, Mississippi; Laurel, Maryland; și Portland, Oregon. Peste 50 de persoane, multe cu legături cu România, au fost inculpate în sudul Californiei, un epicentru timpuriu al acestor infracțiuni și locul în care operează mulți dintre constructori.

În ciuda represiunii administrației Trump împotriva fraudelor privind beneficiile publice, infractorii și-au extins tacticile, spun autoritățile. Ei folosesc boți pentru a ghici numerele de cont ale beneficiarilor de ajutoare sociale. De asemenea, efectuează tranzacții false prin conturile de beneficii pentru alimente ale oamenilor, folosind aparate pentru carduri de credit clonate, iar apoi transferă fondurile în propriile conturi bancare.

„Din păcate, afacerea merge în plină expansiune”, a declarat Michael Peck, șeful Global Investigative Operations Center al Secret Service, care luptă împotriva criminalității financiare.

„O glorificată cheie de cameră de hotel”

Efortul Casei Albe s-a concentrat cel mai vizibil asupra comunității somaleze din Minnesota, cu zeci de condamnări datând din perioada administrației Biden. Dar, în ultimii ani, bandele românești s-au aflat în prima linie a furturilor pe scară largă de beneficii sociale care implică dispozitive de skimming în întreaga SUA.

Cum fură un skimmer datele EBT

O suprapunere peste tastatură poate înregistra numărul personal de identificare al cardului (PIN).

Cardurile EBT sunt mai susceptibile la furt deoarece majoritatea nu au cip, ci doar o bandă magnetică.

Când cardul EBT este trecut prin aparat, cititorul fals scanează și copiază informațiile stocate pe banda magnetică.

Skimmer-ul este plasat peste un cititor de carduri pentru a-i imita funcțiile.

Hoții pot obține datele recuperând skimmer-ul sau folosind un dispozitiv Bluetooth aflat în apropiere pentru a descărca informațiile.

Infractorii exploatează o vulnerabilitate binecunoscută a cardurilor pe care majoritatea americanilor cu venituri mici le folosesc pentru a primi ajutoare: tehnologia benzii magnetice, inventată în anii 1960.

Dispozitivele de skimming, care se fixează perfect peste terminalele de plată și arată aproape identic cu acestea, capturează electronic numărul contului și PIN-ul utilizatorului în timpul unei achiziții. Adesea, infractorii inscripționează datele pe carduri goale, apoi retrag bani cash de la bancomate sau cumpără produse precum băuturi energizante pe care le vând pe piața neagră.

Majoritatea cardurilor de debit și de credit din prezent au microcipuri care sporesc securitatea împotriva fraudelor, iar multe permit plata contactless, cea mai sigură metodă. Puține state au alocat milioanele necesare pentru a trece la carduri electronice de transfer al beneficiilor, sau EBT, cu cip, prin care sunt distribuite fondurile de ajutor social. Doar Alabama, California, Maryland, Massachusetts, Michigan, New Jersey și Oklahoma le-au emis, deși alte state sunt în proces de a face acest lucru, potrivit Departamentului pentru Agricultură al SUA.

„Nebunia de a-i lăsa pe oameni să continue să folosească o glorificată cheie de cameră de hotel este echivalentă cu a dona bani românilor”, a declarat Haywood Talcove, directorul executiv al diviziei guvernamentale a LexisNexis Risk Solutions, care colaborează cu clienți din sectorul public pentru prevenirea fraudelor. Orice tip de card de plată cu bandă magnetică este potențial vulnerabil, spun autoritățile, dar cardurile EBT sunt țintele cele mai ușoare.

Victimele resimt direct consecințele atunci când hoții reușesc. Guvernul federal a încetat să mai înlocuiască beneficiile din cadrul Supplemental Nutrition Assistance Program — cunoscute de mult timp drept „food stamps” — furate, la sfârșitul lui 2024, iar puține state mai suportă acum costul. Beneficiarii SNAP fraudați trebuie adesea să apeleze la familie sau la bănci de alimente până la următoarea alocare lunară.

Nu există estimări oficiale recente privind suma de bani care a fost furată. Dar Departamentul pentru Agricultură a declarat că guvernul federal a înlocuit beneficii în valoare de 360 de milioane de dolari furate de la 754.000 de gospodării între octombrie 2022 și decembrie 2024, înainte ca Congresul să retragă această autoritate.

„Asta a fost doar de la oamenii care au sunat efectiv”, a declarat John Walk, inspectorul general al Departamentului pentru Agricultură, adăugând că, fără rambursări, „probabil subraportează și mai mult decât în urmă cu doar câțiva ani”.

Rețea globală

Deși nu dețin monopolul, grupările de crimă organizată românească domină rețeaua de fraude prin skimming, spun oficialii din cadrul forțelor de ordine. Liderii bandelor, aflați de regulă în străinătate, coordonează o ierarhie flexibilă care se bazează pe membri de rang inferior pentru sarcini mai riscante, precum instalarea dispozitivelor de skimming. Aceștia se mută frecvent dintr-un oraș în altul folosind nume false. Instalarea la o casă de marcat durează câteva secunde, adesea în timp ce un hoț blochează vederea angajatului cu un obiect precum un bax de 12 role de prosoape de hârtie.

Mulți dintre românii implicați în aceste infracțiuni se află ilegal în SUA, spun autoritățile, după ce și-au depășit perioada legală de ședere a vizelor, nu s-au prezentat la audierile privind cererile de azil sau au trecut clandestin frontiera.

Imagini de supraveghere care arată un bărbat la terminalul de plată al unui magazin alimentar. În imagini, prosoapele de hârtie blochează vederea angajatului asupra terminalului.

Ionut Ilie, așa cum apare în ambele imagini, a folosit prosoape de hârtie pentru a-și ascunde instalarea dispozitivelor de skimming pe cititoarele de carduri de credit din California, susțin procurorii. Tribunalul Districtual al SUA pentru Districtul de Nord al statului Ohio

Anul trecut, un cetățean român a fost arestat când a încercat să reintre în SUA într-o ambulanță mexicană, pretinzând că este un american rănit, arată documentele instanței. Agenții suspectau că avea sânge fals pe față. El a fost pus sub acuzare după ce agenții federali au stabilit că bărbatul, care avea o diplomă în economie, făcea parte dintr-un grup de hoți care foloseau carduri false pentru a retrage 105.000 de dolari în Los Angeles din conturile unor deținători de carduri EBT din New York.

Competența tehnologică folosită de grupările criminale datează din perioada Războiului Rece, când regimul comunist din România a pregătit legiuni de ingineri. Pe măsură ce cafenelele de internet s-au răspândit, România a înregistrat, de asemenea, o creștere explozivă a ratelor criminalității informatice, ajungând la unul dintre cele mai ridicate niveluri din lume, potrivit Departamentului de Stat. Până în 2015, autoritățile spun că infractorii români efectuau operațiuni extinse de skimming la bancomate în stațiunile turistice mexicane Cancún și Cozumel.

Escrocii și-au intensificat atenția asupra SUA în timpul pandemiei, pe măsură ce beneficiile SNAP au crescut puternic. Cheltuielile medii lunare pentru program au totalizat 12 miliarde de dolari între aprilie și septembrie 2020, o creștere de 61% față de anul anterior, potrivit Departamentului pentru Agricultură.

California a părut deosebit de profitabilă pentru bandele aflate la început de drum, au declarat autoritățile, deoarece locuitorii primesc SNAP și ajutoare sociale în numerar pe același card. La un magazin din San Diego, în 2023, hoții au folosit beneficii SNAP furate pentru a cumpăra paleți de Red Bull pe care să-i vândă, potrivit unei plângeri federale.

California — unul dintre puținele state care despăgubesc victimele — a distribuit anul trecut milioane de carduri de înlocuire cu cip și plată contactless, folosind 76,5 milioane de dolari din fonduri federale și de stat pentru aceste modernizări. Valoarea lunară a beneficiilor furate pe care statul le-a rambursat locuitorilor a scăzut de la aproape 21 de milioane de dolari în ianuarie 2024 la 4,3 milioane de dolari în iulie 2026.

Totuși, mulți comercianți din California nu sunt încă echipați cu tehnologie cu cip și plată contactless pentru terminalele lor de plată. Iar autoritățile spun că, în unele cazuri, hoții au reușit să le modifice astfel încât opțiunea de cip și plată contactless să fie dezactivată, obligând oamenii să treacă cardul prin cititor.

Departamentul de servicii sociale al statului îi îndeamnă pe comercianți să-și actualizeze sistemele de plată, însă tranzacțiile prin trecerea cardului prin cititor reprezintă în continuare aproximativ 40% din toate vânzările.

„Frauda EBT va continua să reprezinte o vulnerabilitate atât timp cât cardurile de beneficii pot fi utilizate doar cu informațiile stocate pe banda magnetică, fără securitatea suplimentară oferită de tehnologia cu cip”, a declarat Sabrina Feve, procuror federal adjunct în San Diego și un procuror care a instrumentat un număr mare de astfel de cazuri.

Feve a spus că natura descentralizată a bandelor românești le face mai greu de destructurat. Constructorii pricepuți de dispozitive de skimming sunt protejați în mod special de grupări, a observat ea, folosind rareori cardurile furate pentru a nu fi prinși.

Vânătoarea de skimmere

Colaborând cu agențiile americane de aplicare a legii, oficialii români fac demersuri pentru confiscarea activelor din România dobândite cu banii obținuți din operațiunile de skimming. „Mergem după ei”, a declarat Maria Rîmniceanu, procuror în cadrul Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism din România.

Într-un caz, oficialii au confiscat o locuință de 2.500 de metri pătrați în Transilvania de la un bărbat acuzat de autoritățile române că a coordonat din Europa o operațiune de skimming în SUA și care a fost condamnat în baza legislației române privind spălarea banilor.

Unii experți în fraude spun că SUA ar trebui să renunțe la cardurile EBT și să treacă la plăți prin portofele mobile, având în vedere amploarea tot mai mare a infracțiunilor bazate pe boți și alte metode de furt al datelor de pe cardurile cu cip. „Cardurile cu cip nu vor rezolva problema”, a declarat Mark Haskins, care a investigat fraudele SNAP în calitate de șef de filială pentru investigații speciale în cadrul Departamentului pentru Agricultură până anul trecut.

Dispozitivele de skimming devin tot mai sofisticate. Multe au transmițătoare Bluetooth care permit bandelor să recupereze datele furate prin intermediul smartphone-ului, în loc să fie nevoite să recupereze dispozitivele.

Dispozitivele pot rămâne nedetectate pe un terminal de plată timp de un an, a declarat Vincent Porter, analist financiar al Secret Service, observând că un singur skimmer poate compromite mii de carduri.

Secret Service caută acum în mod regulat dispozitive de skimming în orașe din SUA, în timp ce îi instruiește pe comercianți să le identifice. Până acum, 70 de operațiuni de verificare au dus la descoperirea a 694 de skimmere, a declarat agenția, prevenind fraude estimate la 720 de milioane de dolari.

„Un loc special în iad”

Procurorii susțin că gruparea cu baza în California care a lovit în Toledo ajunsese în Ohio la sfârșitul lunii februarie. Unul dintre bărbați, Ionut Ilie, a fotografiat în secret terminalele de plată din mai multe magazine din Ohio și le-a trimis în California, unde Valentin Velicu conducea un atelier de producere a dispozitivelor de skimming din locuința sa, potrivit unei declarații sub jurământ.

Un al treilea presupus membru al grupării, Dragos Vasile, s-a dus la scurt timp după aceea la un oficiu poștal din California, pentru a-i trimite lui Ilie skimmere personalizate și acte de identitate false, susțin procurorii, Ilie operând sub numele Morgan Anderson.

Procurorii susțin că Ilie a instalat dispozitive de skimming în mai multe magazine din Toledo și din zona Cleveland la începutul lunii martie. Cu ajutorul informatorilor, Ilie, Velicu, Vasile și un al patrulea român au fost reținuți. Presupusul lider al grupării, Constantin Ion, cunoscut și sub numele de Piranha, a fost pus sub acuzare, dar nu a fost arestat. Nu a putut fi contactat pentru a comenta.

Cei patru bărbați aflați în custodie au pledat nevinovat și urmează să fie judecați în ianuarie. Avocatul lui Ilie a declarat pentru The Wall Street Journal că acesta își menține nevinovăția; avocații celorlalți trei au refuzat să comenteze sau nu au răspuns solicitărilor.

Pentru a-i împiedica pe infractori, autoritățile din Ohio au adăugat în luna mai mai multe funcții de blocare a cardurilor pentru beneficiarii SNAP, pentru a-și proteja fondurile. Legislativul din Ohio a adoptat, de asemenea, o nouă lege care impune carduri cu cip pentru beneficii.

„Problema este suficient de mare încât să aibă un impact negativ semnificativ asupra celor mai vulnerabili cetățeni ai noștri”, a declarat Matt Damschroder, care conduce programul SNAP din Ohio.

Tranziția la cardurile cu cip va costa cel puțin 20 de milioane de dolari, a spus el, costul fiind suportat în mare parte de stat. Implementarea completă a noilor carduri ar putea dura trei ani.

„Există un loc special în iad pentru oamenii care îi fură pe cei săraci”, a declarat Tristan Rader, reprezentant democrat în legislativul statului Ohio și unul dintre inițiatorii legislației privind cardurile cu cip. „Și asta se întâmplă aici.”

Scott Calvert este reporter național pe probleme de actualitate pentru The Wall Street Journal, cu sediul în Baltimore. Anterior, a relatat știri generale în regiunea Mid-Atlantic, precum și despre problemele educației K-12 la nivel național. De asemenea, a scris pe larg despre transporturi, cu accent pe siguranța rutieră. Înainte de a se alătura Journal în 2014, a petrecut 14 ani la Baltimore Sun, unde printre responsabilitățile sale s-a numărat și o detașare de trei ani în Africa de Sud.

În 2019, Scott a făcut parte dintr-o echipă de reporteri ai Journal care a câștigat un premiu Gerald Loeb pentru relatarea de ultimă oră despre procesul prin care Amazon a ales locația celui de-al doilea sediu. În 2017, el și mai mulți alți reporteri ai Journal au câștigat un premiu al NIHCM Foundation pentru articolele despre criza opioidelor la nivel național.