În urma prăbușirii negocierilor comerciale cu Statele Unite și pe fondul unui război comercial bilateral fără precedent, prim-ministrul canadian Mark Carney a inițiat o schimbare strategică majoră: alinierea profundă a Canadei la Uniunea Europeană. Conform informațiilor publicate de The Wall Street Journal, premierul de la Ottawa poartă discuții private cu liderii europeni pentru a transforma Canada dintr-o națiune strict nord-americană într-una transatlantică.

Pentru a diminua efectele divorțului economic de Washington, Carney a propus crearea unui titlu neoficial dar ambițios: „Membru Asociat al Uniunii Europene”. Deși UE este cunoscută pentru rigiditatea regulilor sale de aderare, oficialii de la Bruxelles și din capitalele europene s-au arătat deschiși la negocierea unei formule flexibile de integrare fără precedent pentru un stat non-european.

Strategia este susținută discret atât de diplomați de carieră, cât și de un cerc restrâns de consilieri informali – mulți dintre ei colegi ai premierului dintr-un club de lectură din Ottawa, care glumesc aplicând „regula Fight Club” privind confidențialitatea discuțiilor lor, arată WSJ.

Discuțiile tehnice dintre cele două părți vizează o serie de domenii economice, energetice și de securitate strategică. Planul include integrarea informală a Canadei în piața unică europeană de 21.000 de miliarde de dolari pe lanțuri critice de aprovizionare precum energie, inteligență artificială, minerale critice pentru baterii și semiconductori, dar și în sectorul de apărare. De asemenea, se discută eliminarea vizelor de muncă și de reședință pentru cetățenii canadieni în UE, alături de includerea Canadei în programele europene de schimb studențesc de tip Erasmus.

Proiectul presupune și interconectarea rețelelor de cercetare științifică, construirea de noduri de date și sateliți comuni independenți de giganții tech americani, precum și instalarea de cabluri submarine peste Atlantic. Pe plan energetic, Canada dorește redirecționarea resurselor energetice către Europa și utilizarea spărgătoarelor de gheață pentru a transporta îngrășăminte pe Ruta de Nord-Vest.

Apropierea de Vechiul Continent s-a concretizat deja în contracte economice și militare ample. Canada a finalizat achiziția de submarine germane în valoare de 25 de miliarde de dolari, acord formalizat în cadrul summitului NATO. De asemenea, diplomații canadieni și europeni au redactat o listă de priorități comune pentru reducerea dependenței de tehnologia și armamentul american, iar o parte dintre oficialii implicați au renunțat din precauție la utilizarea platformelor digitale americane precum Gmail sau WhatsApp.

Președintele Finlandei, Alexander Stubb, care vorbește în mod regulat cu premierul canadian, a rezumat sugestiv atmosfera acestor convorbiri: „Nu ar fi minunat dacă Canada ar fi al 28-lea stat al Uniunii Europene, în loc să devină al 51-lea stat al Statelor Unite?”.

Miza lui Mark Carney întâmpină însă provocări majore. Două treimi din exporturile canadiene sunt în continuare spre SUA, iar economia UE crește într-un ritm de două ori mai lent decât cea a SUA, făcând dificilă înlocuirea completă a pieței americane.

În plus, zece state membre UE nu au ratificat încă acordul comercial (CETA) semnat cu Canada în urmă cu un deceniu, iar Bruxelles-ul dorește să evite oferirea unor condiții extrem de avantajoase care ar putea încuraja tendințe similare în rândul altor state partenere. De asemenea, cedarea unor elemente de suveranitate către reglementările UE ar putea amplifica tensiunile politice interne din provinciile Alberta și Quebec.

Demersul Canadei reprezintă una dintre cele mai ample reconfigurări geopolitice din ultimii zeci de ani, marcând o încercare strategică de a redefini identitatea unei țări care, după cum afirmă un înalt oficial canadian, este mult mai europeană ca societate, chiar dacă se află pe continentul nord-american.