După lunga vară fierbinte, România intră în cel mai important examen financiar al anului, respectiv evaluarea ratingului suveran al României de către S&P Global Ratings, care îl va anunța pe 2 octombrie, transmite Alex Milcev, partener și lider al departamanetului de Asistență fiscală și juridică în cadrul EY România.

Nu mai este mult până pe 2 octombrie, data la care S&P Global Ratings urmează să revină asupra ratingului suveran al României. Agenția a confirmat, pe 15 mai 2026, calificativele BBB-/A-3, ultima treaptă a categoriei recomandate investițiilor și a menținut perspectiva negativă. S&P a avertizat atunci că prelungirea blocajului guvernamental, incapacitatea de a reduce în continuare deficitul sau diminuarea intrărilor de fonduri europene ar putea pune ratingul sub presiune, reamintește Alex Milcev într-un punct de vedere transmis Economedia.

România a traversat vara fără o retrogradare, dar nu și fără avertismente. La 31 iulie 2026, Fitch a reconfirmat ratingul BBB-, cu perspectivă negativă, iar pe 7 august 2026 Moody’s a păstrat calificativul Baa3 și perspectiva negativă. Cele trei mari agenții mențin astfel România pe ultima treaptă investment grade, într-un moment în care vulnerabilitățile fiscale, externe și politice se suprapun.

Ratingul a rezistat, dar riscurile nu au dispărut

Ratingul României este susținut de apartenența la Uniunea Europeană și de intrările de capital asociate, dar este limitat de deficitul bugetar și de cont curent mare, creșterea datoriei publice și externe, inflația ridicată și fragmentarea politică. Perspectiva negativă reflectă deteriorarea finanțelor publice și riscurile privind continuarea consolidării fiscale.

Fitch estimează că deficitul bugetar al României va coborî la 5,9% din PIB în 2026, de la 9,3% în 2024, dar va rămâne printre cele mai ridicate din categoria statelor evaluate cu BBB. Agenția proiectează o datorie publică de 64,5% din PIB în 2028, față de 59,3% la sfârșitul anului 2025, și estimează că va fi necesară o ajustare fiscală suplimentară de circa 1,5% din PIB pentru stabilizarea datoriei. Aceasta este o cerință pe termen mediu, nu o ajustare care ar trebui realizată integral în 2027.

Volumul ISD este semnalul care nu mai poate fi ignorat

Cea mai recentă comunicare oficială privind fluxurile lunare de investiții străine directe aparține BNR și a fost publicată pe 15 septembrie. În perioada ianuarie-iulie 2026, conform datelor BNR, investițiile directe ale nerezidenților au însumat 1,127 miliarde euro, față de 4,915 miliarde euro în intervalul similar din 2025. Diferența de 3,788 miliarde euro înseamnă o scădere de 77%. Participațiile la capital, inclusiv profitul reinvestit, au totalizat 1,407 miliarde euro, în timp ce creditele intragrup au avut o valoare netă negativă de 280 milioane euro.

Cifrele trebuie însă citite cu precauție, întrucât sunt date provizorii privind fluxurile nete și pot fi influențate de tranzacții punctuale, rambursări intragrup sau evoluția profiturilor reinvestite. Acestea nu demonstrează singure o retragere generalizată a investitorilor și nu trebuie confundate cu stocul de investiții străine acumulat în economie, explică liderul departamanetului de Asistență fiscală și juridică din cadrul EY România.

Capacitatea României de a atrage capital productiv, sub lupa agențiilor de rating

Totuși, amplitudinea scăderii justifică atenție, mai ales în condițiile în care deficitul de cont curent a crescut la 16,290 miliarde euro în primele șapte luni din 2026, de la 15,707 miliarde euro în aceeași perioadă din 2025.

Fitch estimează că intrările nete de ISD vor finanța numai 26% din deficitul de cont curent și avertizează că deficitele gemene fac România puternic dependentă de finanțarea externă. Agenția anticipează că deficitul de cont curent se va reduce gradual, de la 7,9% din PIB în 2025, la 6,7% în 2028.

Se poate aprecia că toate aceste date recente indică o moderare severă a fluxurilor nete, care amplifică o vulnerabilitate externă deja cunoscută.

Pentru agențiile de rating, capacitatea României de a atrage capital productiv contează, întrucât reduce dependența de împrumuturi pentru finanțarea deficitului extern.

Ce ar însemna pierderea categoriei investment grade

Un downgrade nu ar produce același efect asupra întregului stoc al datoriei și nici nu ar majora imediat toate costurile de finanțare. Impactul si temporizarea lui va depinde de reacția piețelor, de scadențe, de moneda datoriei și de criteriile investitorilor.

O retrogradare ar crește primele de risc pentru stat, bănci și companii, ar restrânge baza de investitori eligibili și ar face refinanțarea mai costisitoare, astfel că miza nu este doar dobânda plătită de Ministerul Finanțelor, ci prețul capitalului pentru întreaga economie.

Ajustarea fiscală, în continuare necesară

În declarațiile acordate Bloomberg în septembrie 2026 și relatate de presa economică, un analist al Fitch a legat menținerea ratingului investment grade de continuarea reducerii deficitului, prezentarea unui buget credibil pentru 2027 și conturarea unei traiectorii către un deficit de 3% din PIB.

  • Citește și: Fitch: România riscă retrogradarea la „junk” dacă blocajul politic continuă. Agenția avertizează că fiecare săptămână de criză ridică ștacheta pentru păstrarea ratingului

Cu alte cuvinte, o creștere economică mai puternică nu poate înlocui ajustarea fiscală necesară, astfel că îmbunătățirea colectării taxelor va fi importantă, în condițiile în care spațiul pentru noi reduceri de cheltuieli este limitat, ceea ce nu e neapărat o noutate. Următoarea revizuire Fitch este indicată pentru ianuarie 2027.

Testul din octombrie este despre credibilitate

Întrebarea centrală este dacă România poate demonstra că ajustarea fiscală, stabilitatea politică, absorbția fondurilor europene și atragerea capitalului privat fac parte din aceeași strategie economică. Agențiile au acordat României timp, nu o garanție că ratingul actual va fi menținut. Fitch estimează un deficit mai mic în 2026, dar și o datorie publică în creștere, BNR consemnează o comprimare puternică a fluxurilor nete de ISD, în timp ce deficitul de cont curent s-a adâncit, iar S&P avertizează că blocajul politic și slăbirea consolidării fiscale pot conduce la o retrogradare.

Verdictul din octombrie va privi, în ultimă instanță, credibilitatea promisiunii că România își poate finanța dezvoltarea fără să-și destabilizeze finanțele. Diferența dintre investment grade și junk nu este doar o literă în plus sau în minus, ci prețul pe care statul și economia îl plătesc pentru accesul la capital, conchide Alex Milcev.