Parlamentul francez a adoptat o lege prin care presa va fi mai bine remunerată de platformele digitale precum Google sau Meta în cadrul aşa-numitelor „drepturi conexe”
Parlamentul francez a adoptat definitiv joi o lege, în urma unui vot final, care vizează asigurarea unei compensări mai bune a presei de către platformele digitale în cadrul aşa-numitelor „drepturi conexe”, relatează agenția de știri AFP, citată de Agerpres. Aceste drepturi permit editorilor şi agenţiilor de ştiri să primească bani atunci când platforme precum Google […] © G4M…

Parlamentul francez a adoptat definitiv joi o lege, în urma unui vot final, care vizează asigurarea unei compensări mai bune a presei de către platformele digitale în cadrul aşa-numitelor „drepturi conexe”, relatează agenția de știri AFP, citată de Agerpres.
Aceste drepturi permit editorilor şi agenţiilor de ştiri să primească bani atunci când platforme precum Google sau Meta le utilizează conţinutul.
Derivate dintr-o directivă europeană din 2019 transpusă în legislaţia franceză, drepturile conexe se aplică, de exemplu, extraselor de articole care însoţesc linkurile din motoarele de căutare. Unele grupuri digitale au semnat acorduri, dar implementarea lor rămâne controversată.
„Marile platforme nu vor mai putea prelungi negocierile sau ascunde ceea ce fac cu conţinutul nostru”, a declarat pentru AFP Marc Feuillee, preşedintele Alianţei Presei de Informaţii Generale (APIG).
Scopul este de a distribui mai bine veniturile generate de informaţii, a căror producţie depinde de mass-media, mai ales că o parte tot mai mare a încasărilor din publicitate este captată de platforme.
Cu toate acestea, editorii se luptă, în special, să obţină datele necesare pentru a evalua utilizarea conţinutului lor şi a negocia sumele care li se cuvin.
Societatea pentru Drepturi Conexe în Presă (DVP), care declară că negociază redevenţe în numele a 920 de publicaţii şi peste 60 de agenţii de presă, a salutat joi o reformă care, în opinia sa, abordează „asimetria accesului la datele economice” dintre presă şi platforme.
„Companiile GAFAM nu duc lipsă de timp sau de bani, dar editorii, da”, a rezumat deputatul Erwan Balanant în timpul dezbaterilor din Adunarea Naţională, referindu-se la acronimul folosit pentru a desemna cei cinci giganţi digitali americani. Deputatul a denunţat o „bătălie juridică nesfârşită, pe cât de epuizantă, pe atât de costisitoare”.
O ilustrare a acestei situaţii dificile: la sfârşitul lunii octombrie, Curtea de Apel din Paris a respins apelurile Meta, proprietarul Facebook şi Instagram, împotriva măsurilor luate de Autoritatea pentru Concurenţă care îi impuneau să „negocieze cu bună-credinţă” cu presa franceză. De asemenea, sunt în desfăşurare proceduri împotriva X, Microsoft şi LinkedIn.
La rândul său, Autoritatea de Reglementare pentru Comunicarea Audiovizuală şi Digitală (ARCOM) poate ordona platformelor să furnizeze informaţiile necesare şi, dacă acestea nu se conformează, să impună sancţiuni de până la 1% din veniturile lor globale.
Textul de lege interzice, de asemenea, platformelor să reducă vizibilitatea publicaţiilor în timpul negocierilor.
„Este esenţial acum ca ARCOM să aibă resursele necesare pentru a o implementa, iar acest lucru depinde de bugetul pe 2027”, a subliniat Marc Feuillee.
În Senat, unde a avut loc votul final, raportorul Michel Laugier a solicitat guvernului să ia în considerare posibilitatea redistribuirii unei părţi din viitoarele amenzi ARCOM către editori şi agenţii de ştiri.
Laugier a subliniat că presa nu a primit nimic din cele 750 de milioane de euro reprezentând amenzi aplicate Google de către Autoritatea pentru Concurenţă.
Veniturile din publicitate în presă aproape s-au înjumătăţit între 2012 şi 2025, scăzând de la 3,1 miliarde de euro la 1,6 miliarde de euro, conform unui raport al Senatului.
Distribuirea fondurilor colectate este, de asemenea, criticată.
Conform Uniunii Naţionale a Jurnaliştilor (SNJ), „mulţi jurnalişti profesionişti nu au primit niciun euro din redevenţele aferente drepturilor conexe care li se cuvin”, la şapte ani de la intrarea în vigoare a legii.
Ascensiunea inteligenţei artificiale deschide un alt front.
Răspunsurile acesteia pot reutiliza informaţiile fără ca utilizatorul să consulte site-urile instituţiilor media care le-au produs, ceea ce face şi mai dificilă urmărirea utilizării publicaţiilor.
În august, Alianţa Presei de Informaţii Generale (APIG) a anunţat că a depus o plângere la Autoritatea pentru Concurenţă în urma lansării în Franţa a rezumatelor bazate pe inteligenţă artificială ale Google, denunţând noile utilizări fără autorizaţie prealabilă sau compensaţii dedicate.
Alianţa ridică, de asemenea, „o problemă democratică”: „În timp ce platformele acumulează profituri record prin absorbţia majorităţii pieţei publicitare”, editorii „văd cum modelul lor este slăbit”.



Nu există încă comentarii aprobate.