Doom spending este un termen folosit pentru a descrie cheltuirea banilor pe achiziții de lux sau frivole, ca modalitate de a face față anxietății, incertitudinii sau pesimismului legat de viitor. Spre deosebire de cumpărăturile impulsive, doom spendingul nu are legătură doar cu lipsa autocontrolului și imposibilitatea de a rezista diverselor tentații, ci are rădăcini mai adânci – lipsa speranței în privința viitorului, din perspectivă economică și financiară.

Generații la rând și-au stabilit și îndeplinit obiectivele financiare pornind de la o deviză simplă – dacă muncești și economisești, mai devreme sau mai târziu, îți atingi obiectivele financiare. A avea siguranță financiară, o locuință, perspective financiare relativ bune pentru perioada pensionării, dar și un trai confortabil erau obiective pe care oamenii, în general, aveau posibilitățile sau contexntul să le atingă, relatează publicația RTE 100.

Însă, în prezent, mulți tineri nu mai văd aceste posibilități în viitorul lor. Când cumpărarea unei locuințe pare un obiectiv de neatins, pensionarea poate este la zeci de ani distanță sau șocurile și crizele economice par să fie constante, atunci cheltuirea banilor pe ceva plăcut în prezent poate părea mai rațională decât să faci sacrificii pentru un viitor care pare tot mai greu de îndeplinit.

De ce fac oamenii doom spending

„Doom spending” este alimentat de pesimismul economic. Mulți adulți tineri au ajuns la maturitate într-o perioadă marcată de criza locuințelor, creșterea chiriilor, inflație și o incertitudine tot mai mare în privința locurilor de muncă. Chiar și cei care au un loc de muncă relativ stabil simt deseori că trag din greu, dar rămân de fapt pe loc.

Cercetătoarea în științe comportamentale Wendy De La Rosa susține că mulți oameni simt că vechiul contract social s-a rupt. Generațiile anterioare reușeau de multe ori să își cumpere o locuință, să fie prospere și să atingă un nivel de siguranță financiară având, totuși, venituri medii. În prezent, pentru mulți dintre angajații mai tineri, aceste obiective par mult mai îndepărtate și greu de atins, deși muncesc la fel de mult.

Așteptări vs realitate

Toată această situație poate declanșa atât resentimente, cât și sentimentul că nu mai deții controlul asupra propriei vieți. Cheltuielile pentru călătorii, produse de lux sau experiențe oferă un sentiment imediat de control într-o lume care, în rest, pare imprevizibilă.

Iar rețelele sociale aprofundează și mai mult problema. Platforme precum TikTok și Instagram îi expun zilnic pe oameni la stiluri de viață luxoase, atent construite și prezentate. Diferența dintre așteptările oamenilor și realitatea în care trăiesc poate părea mai mare ca niciodată. Rezultatul este o mentalitate de tip carpe diem – trăiește clipa!

Cum se manifestă doom spendingul

Doom spendingul nu presupune întotdeauna achiziții extravagante de produse de lux. Pentru unii oameni, înseamnă să-și mai rfezerve o minivacanță de weekend, să își schimbe telefonul sau alte dispozitive mai des decât este necesar, să participe la evenimente costisitoare sau să cheltuiască mult pe ieșitul în oraș.

Cercetătorii și analiștii specializați în problemele tinerilor au observat că experiențele funcționează tot mai mult ca indicatori alternativi ai succesului. Dacă achiziția unei locuințe pare imposibil de realizat, călătoriile pot oferi un alt sentiment de reușită, identitate și împlinire. Elementul comun este motivația din spatele cheltuielii, nu achiziția în sine.

Educația financiară, insuficientă

În multe cazuri, doom spendingul este alimentat de dorința de satisfacție imediată, confort emoțional sau de o evadare temporară din grijile legate de viitor. Este important de menționat că multe persoane care practică doom spending sunt pe deplin conștiente de ceea ce fac.

Cercetările sugerează că doar educația financiară nu este suficientă pentru a preveni acest comportament. Oamenii pot înțelege foarte bine principiile stabilirii unui buget și economisirii, dar pot alege totuși să cheltuiască bani ca modalitate de a-și gestiona emoțiile dificile.

De ce ne face să ne simțim bine?

Cheltuirea banilor poate genera o stare emoțională pozitivă pe termen scurt. Consumul creează de obicei o senzație plăcere sau de ușurare temporare, iar psihologii descriu acest fenomen ca pe o formă de reglare emoțională. Achiziția devine astfel o modalitate de a calma anxietatea, stresul sau dezamăgirea.

Psihoterapeuții specializați în probleme financiare observă că achizițiile au de multe ori o semnificație simbolică, reprezentând succesul, identitatea, apartenența sau progresul.

În perioadele de incertitudine, inclusiv economică, aceste simboluri pot deveni foarte de atractive deoarece oferă un sentiment de siguranță pe care obiectivele financiare orientate spre viitor nu îl implică mereu. Problema este că beneficiul emoțional este de obicei unul temporar. După ce entuziasmul inițial dispare, anxietatea poate reveni, creând un ciclu în care alte cheltuieli noi devin următoarea sursă de alinare.

De ce devine tot mai răspândit?

Doom spendingul nu apare în vid, ci reflectă tendințe economice și culturale mai ample.

Accesibilitatea locuințelor rămâne una dintre cele mai importante presiuni cu care se confruntă tinerii adulți, mai ales în marile orașe.

De asemenea, și puterea de cumpărare a scăzut în ultimii ani de după pandemia COVID-19, în timp ce costurile de trai au crescut și, în cele mai multe cazuri, creșterile salariale au fost sub nivelul inflației anuale. România a continuat să fie țara cu cea mai mare inflație din Uniunea Europeană și în luna iulie 2026, respectiv 8,16%.

Totodată, generațiile tinere acordă tot mai multă importanță experiențelor, stării de bine și împlinirii personale, alături de obiectivele financiare tradiționale.

În timp ce generațiile anterioare puteau considera cheltuielile discreționare iresponsabile, mulți dintre angajații mai tineri tineri le văd ca pe o investiție legitimă în calitatea vieții.

Însă acest lucru nu înseamnă neapărat că oamenii au renunțat la obiectivele pe termen lung. Mai degrabă, mulți încearcă să găsească un echilibru între un viitor incert și dorința de a se bucura de prezent.