Salariile și pensiile din România ar putea fi majorate în 2027, după doi ani de înghețări, însă creșterile vor trebui să fie controlate, în condițiile în care Guvernul trebuie să continue reducerea deficitului bugetar. S&P Global Ratings estimează că există puțin spațiu pentru majorări care să depășească semnificativ creșterea PIB-ului nominal, iar bugetul pentru anul viitor va trebui să echilibreze indexarea veniturilor populației cu reducerea cheltuielilor publice.

S&P Global Ratings avertizează, în raportul publicat vineri, că România are o marjă redusă pentru majorarea salariilor și pensiilor în 2027, în condițiile în care autoritățile trebuie să continue consolidarea fiscală și să reducă deficitul bugetar de la 6,25% din PIB în 2026 la 5,8% în 2027.

După doi ani de înghețare a salariilor și pensiilor publice, agenția de rating se așteaptă ca Guvernul să permită anumite creșteri controlate în 2027, însă avertizează că acestea trebuie să fie compatibile cu planul fiscal pe termen mediu convenit cu Comisia Europeană.

S&P nu indică un procent concret cu care ar putea crește salariile sau pensiile în 2027, dar estimează că majorările nu ar trebui să depășească semnificativ ritmul de creștere a PIB-ului nominal.

Conform estimărilor din raport, PIB-ul nominal al României ar urma să crească de la 2.045 de miliarde de lei în 2026 la 2.175 de miliarde de lei în 2027, ceea ce înseamnă un avans de aproximativ 6,3%. Acesta este însă un indicator macroeconomic, nu o țintă sau o limită de indexare stabilită de S&P pentru salarii și pensii.

Salariile și pensiile, între indexare și reducerea deficitului

S&P estimează că bugetul României pentru 2027 va trebui să găsească un echilibru între reducerea cheltuielilor de capital și o indexare prudentă a salariilor și pensiilor publice.

Agenția se așteaptă ca efortul de consolidare fiscală din 2027 să se concentreze în special pe partea de cheltuieli, inclusiv prin creșteri controlate ale veniturilor din sectorul public, după înghețarea acestora timp de doi ani.

Totuși, majorările vor trebui să țină cont de angajamentele asumate de România prin planul fiscal structural pe termen mediu convenit cu Comisia Europeană, care prevede reducerea fondului de salarii din sectorul public cu cel puțin 1,5 puncte procentuale din PIB până în 2031.

„Vedem puțin spațiu pentru ca majorările salariale sau ale pensiilor să depășească semnificativ creșterea PIB-ului nominal în perioada 2027-2028”, arată S&P în raportul privind ratingul României.

Agenția consideră că lipsa unui cadru predictibil pentru gestionarea salariilor din sectorul public reprezintă un risc fiscal, în condițiile în care acestea au reprezentat aproape 25% din cheltuielile guvernamentale în 2025.

Deficitul bugetar trebuie să scadă la 5,8% din PIB în 2027

S&P estimează că deficitul bugetar al României va scădea de la 7,9% din PIB în 2025 la 6,25% în 2026 și la 5,8% în 2027, urmând să ajungă la 5% din PIB în 2028.

Pentru a respecta această traiectorie, Guvernul va trebui să limiteze creșterea cheltuielilor permanente, inclusiv a celor cu salariile și pensiile, în condițiile în care costurile de finanțare ale statului sunt în creștere.

Cheltuielile cu dobânzile ar urma să ajungă la 3,2% din PIB în 2026 și la 3,5% din PIB în 2028, potrivit estimărilor agenției. Până la sfârșitul lui 2028, acestea ar putea absorbi aproape 10% din veniturile guvernamentale.

În plus, datoria publică netă ar putea ajunge la peste 60% din PIB în 2028, față de 52,7% din PIB în 2025, ceea ce limitează spațiul de manevră al autorităților pentru creșterea cheltuielilor.

S&P consideră că măsurile de consolidare fiscală vor trebui să continue și în anii următori, iar bugetul pentru 2027 va fi un test important pentru credibilitatea politicilor economice ale României.

România trebuie să reducă fondul de salarii din sectorul public

Planul fiscal structural convenit cu Comisia Europeană prevede o reducere a ponderii fondului de salarii din sectorul public cu cel puțin 1,5 puncte procentuale din PIB până în 2031.

Această țintă nu presupune neapărat reduceri nominale ale salariilor, însă implică o creștere mai lentă a cheltuielilor cu personalul în raport cu dimensiunea economiei.

În lipsa unui cadru unitar de salarizare, S&P avertizează că deciziile privind majorările salariale pot deveni imprevizibile și pot genera presiuni suplimentare asupra bugetului.

Agenția atrage atenția și asupra faptului că neadoptarea legii unitare a salarizării a dus la pierderea a 750 de milioane de euro din granturile aferente PNRR, ceea ce accentuează presiunea asupra finanțării investițiilor publice.

S&P consideră că apropierea alegerilor parlamentare din 2028 reprezintă un risc suplimentar, deoarece în anii electorali deficitele bugetare ale României au crescut, în medie, cu aproximativ 1,3 puncte procentuale din PIB.