PIB-ul real al României se va contracta în acest an cu aproximativ 0,3%, arată prognoza de toamnă a Comisiei Europene. Economia țării ar urma să accelereze la 1,8% și 2% în 2027, respectiv 2028. Noua prognoză indică o deteriorare a perspectivelor economice față de precedentele estimări. Conform prognozei de primăvară, economia României era estimată să  înregistreze o creștere modestă, dar creștere: + 0,1%, înainte de a accelera la 2,3% în 2027.

Comisia Europeană a publicat marți cea mai recentă prognoză macroeconomică, care include și estimările pentru România.

Menționăm că, potrivit estimărilor, majoritatea statelor membre vor înregistra o creștere economică în 2026, deși în multe dintre ele aceasta va fi mai mică decât în 2025. Excepții constituie Irlanda, din cauza efectelor de bază semnificative din anul trecut, și România, unde se preconizează că impactul negativ al consolidării fiscale se va atenua.

  • După o creștere modestă în 2025, se preconizează că economia românească se va contracta ușor în 2026, pe fondul impactului negativ al consolidării fiscale asupra consumului privat. Investițiile publice susținute de PNRR s-au accelerat, compensând parțial cererea slabă a consumatorilor.
  • Se preconizează că o redresare a consumului privat și public, împreună cu o revigorare treptată a investițiilor private, va determina creșterea PIB-ului real la aproximativ 2% în 2027 și 2028.
  • Proiectul offshore de gaze „Neptun Deep” și creșterea competitivității costurilor vor susține exporturile, reducând și mai mult deficitul extern. Se prevede că rata șomajului va scădea din nou pe măsură ce redresarea economică se va accelera în 2027, în timp ce inflația se va modera după nivelurile ridicate înregistrate în 2026.
  • Se preconizează că deficitul public general se va reduce de la 6% din PIB în 2026 la 5,6% din PIB în 2028, în timp ce ponderea datoriei în PIB va crește la 64% până în 2028, deoarece deficitele publice depășesc în continuare creșterea PIB-ului nominal.
  • Se preconizează că inflația medie măsurată prin IAPC va crește la 7,9 % în 2026

Sursa: Comisia Europeană

Prezentăm, în continuare, datele pentru România din raportul CE:

Economia urmează să iasă dintr-o recesiune ușoară în 2027

Raportul notează că, în urma măsurilor necesare de consolidare fiscală, activitatea economică a României a înregistrat o scădere în ultimul trimestru al anului 2025 și în prima jumătate a anului 2026. Consumul privat a scăzut cu peste 2% pe fondul înghețării salariilor din sectorul public și a pensiilor, în timp ce inflația de aproape 10% a redus venitul disponibil.

Investițiile private au fost afectate de o perioadă prelungită de instabilitate politică, incertitudine economică și creșterea costurilor energiei.

În a doua jumătate a anului 2026, se preconizează că activitatea economică se va stabiliza datorită unei redresări treptate a cererii gospodăriilor, a exporturilor rezistente și a formării brute de capital fix, care rămâne puternică, în parte datorită finalizării proiectelor din cadrul PNRR. Pentru întregul an 2026, se estimează că PIB-ul real se va contracta cu aproximativ 0,3%.

În 2027, se preconizează că scăderea inflației și unele majorări ale pensiilor și salariilor din sectorul public vor susține venitul real disponibil, încrederea economică și consumul privat. Cu toate acestea, se preconizează că creșterea formării brute de capital fix va înregistra o încetinire, pe măsură ce efectul investițiilor din cadrul RRP
se va estompa. În același timp, o absorbție mai mare a fondurilor de coeziune ale UE și o stabilizare și redresare preconizate ale investițiilor private, susținute de o încredere sporită datorită scăderii incertitudinii politice, sunt estimate să susțină
investițiile.

În ansamblu, PIB-ul real urmează să crească cu 1,8 % în 2027 și să accelereze în continuare până la 2,2 % în
2028.

Pe fondul scăderii inflației, se preconizează că politica monetară va fi relaxată pe parcursul orizontului de prognoză, ceea ce va genera condiții de finanțare mai favorabile și va susține creșterea creditării. Se preconizează că începerea exploatării gazelor naturale în cadrul proiectului Neptun Deep va sprijini creșterea PIB-ului real, reducând în același timp deficitul de cont curent, cu un efect mai pronunțat în 2028. Pe parcursul orizontului de prognoză, se preconizează că deficitul de cont curent va scădea constant până la sub 6% din PIB în 2028.

Riscurile la adresa previziunilor de creștere sunt orientate în sens descendent.

„O reapariție a instabilității politice ar putea împiedica consolidarea fiscală pe termen mediu, erodând încrederea și investițiile private. În plus, incertitudinea privind cererea externă, în special pentru sectorul auto, precum și îngrijorările legate de
prețurile ridicate la energie rămân o provocare pentru sectorul manufacturier”, se arată în raport.

 

Creșterea șomajului și moderarea creșterii salariilor

Condițiile de pe piața muncii au început să se deterioreze încă din 2025, pe fondul unei activități economice modeste, notează raportul.

Se estimează că scăderea ocupării forței de muncă, care a dus la o creștere a ratei șomajului, va continua și în 2026. Se preconizează că rata șomajului va atinge un nivel maxim de aproximativ 6,7 % în 2026 și va scădea
treptat pe parcursul orizontului de prognoză, în concordanță cu redresarea activității economice.

Datorită înghețării salariilor din sectorul public pe o perioadă de doi ani, în 2025 și 2026, creșterea salariilor nominale a încetinit, iar salariile reale au scăzut în acești ani. Se preconizează că moderarea creșterii salariilor va continua pe parcursul
orizontului de prognoză, menținând la un nivel scăzut creșterea costurilor unitare reale ale forței de muncă și susținând
competitivitatea externă.

Scăderea prelungită a inflației

Inflația a accelerat în a doua jumătate a anului 2025, determinată de creșterea TVA-ului și a accizelor, împreună
cu eliminarea plafonului prețurilor la energia electrică pentru gospodării.

Creșterile de prețuri au fost și mai accentuate în 2026 de creșterea bruscă a prețurilor mondiale la petrol și de seceta severă care a afectat piața energiei electrice.

Se preconizează că inflația medie măsurată prin IAPC va crește la 7,9 % în 2026, după ce a înregistrat 6,8 % în
2025. În ciuda unei scăderi treptate a prețurilor mondiale la petrol, se așteaptă ca presiunile inflaționiste  să se disipeze lent în 2027, menținând rata inflației măsurată prin IAPC la 4,4 % în medie, peste intervalul țintă al
băncii centrale (2,5 % ± 1 pp).

Se preconizează că introducerea ETS2 în 2028 va încetini procesul de dezinflație, inflația medie IAPC încetinindu-se doar până la 3,8%.

Deficitul public va rămâne ridicat

Se preconizează că deficitul public al României va scădea la 6,0% din PIB în 2026, de la 7,8% din PIB în 2025. Acest lucru reflectă impactul măsurilor de consolidare fiscală întreprinse în a doua jumătate a anului 2025 și controlul strict al execuției bugetare de până acum în acest an. C

heltuielile curente ca pondere din PIB urmează să scadă cu aproximativ 1 pp. din PIB în acest an, ca urmare a înghețării nominale a pensiilor și a salariilor din sectorul public. Pe partea veniturilor, punerea în aplicare a majorărilor de impozite adoptate în 2024 și 2025 (TVA, impozitul pe proprietate, contribuția la asigurările de sănătate) urmează să crească veniturile cu 1,2 pps. din PIB.

În 2027, se preconizează că deficitul va scădea la 5,8 % din PIB, ca urmare a controlului continuu asupra
cheltuielilor curente și a reducerii cheltuielilor publice de capital după încheierea programului RRF, în special a
sprijinului sub formă de subvenții.

Cheltuielile pentru apărare vor crește pe parcursul orizontului de prognoză, de la 1,7% din PIB în 2025 la 2,2 % din PIB în 2028, susținute de împrumuturi acordate în cadrul programului „Security Action for Europe” (SAFE).

Se preconizează că datoria publică va crește de la aproximativ 59 % din PIB în 2025 la aproximativ 64 % din PIB în 2028, în principal ca urmare a deficitului primar ridicat al bugetului de stat și a plăților de dobânzi.