Comisia Europeană încearcă să accelereze procesul de extindere a Uniunii Europene, de la Balcanii de Vest până la Ucraina și Republica Moldova. În timp ce Bruxelles-ul susține integrarea treptată a statelor candidate, Franța și Germania insistă asupra unui proces etapizat, în care accesul la piața unică să fie separat de aderarea deplină, scrie Tomiva.gr.

Albania, Ucraina și Republica Moldova se află marți pe agenda Consiliului Afaceri Generale al Uniunii Europene, în cadrul reuniunilor pregătitoare pentru summitul Consiliului European programat joi și vineri. Discuțiile vizează evoluția negocierilor de aderare ale celor trei state și perspectivele extinderii blocului comunitar, într-un context marcat de războiul din Ucraina și de divergențele dintre instituțiile europene și principalele capitale ale UE.

Întâlnirile din 13 octombrie au fost supranumite „Super Tuesday”, deoarece reunesc într-o singură zi conferințele de aderare cu trei dintre statele candidate. Luni, discuțiile au vizat Muntenegru, țară care a înregistrat cel mai mare progres în negocierile de aderare dintre candidații menționați.

În ce stadiu se află negocierile de aderare

Conferințele interguvernamentale cu statele candidate se desfășoară la Centrul European de Conferințe din Luxemburg, sub președinția ministrului irlandez pentru afaceri europene, Thomas Byrne.

Procesul de aderare presupune negocieri privind 35 de capitole ale legislației europene, organizate în șase grupuri tematice. Acestea acoperă domenii precum principiile fundamentale, piața internă, competitivitatea și creșterea incluzivă, agenda verde și conectivitatea durabilă, agricultura și relațiile externe.

Muntenegru a participat luni la cea de-a 29-a conferință de aderare. Țara a deschis 33 de capitole de negociere și a încheiat provizoriu 21 dintre acestea, potrivit datelor prezentate în articolul sursă.

Pentru Albania, reuniunea de marți este cea de-a zecea conferință de aderare. Este așteptată închiderea provizorie a celui de-al patrulea capitol, referitor la politica întreprinderilor și politica industrială, din cele 33 deschise.

Ucraina și Republica Moldova vor participa la cea de-a patra conferință de aderare. Pentru cele două state, obiectivul întâlnirilor este deschiderea oficială a grupurilor tematice privind piața internă și competitivitatea și creșterea incluzivă. Potrivit informațiilor din articolul sursă, niciunul dintre cele 24 de capitole deschise în cazul celor două țări nu a fost încă închis provizoriu.

Comisia Europeană, Parisul și Berlinul au abordări diferite

Dincolo de procedurile de negociere, discuțiile privind extinderea scot la iveală diferențe de viziune asupra modului în care statele candidate ar trebui integrate în Uniunea Europeană.

Comisia Europeană a susținut inițial accelerarea procesului, inclusiv prin integrarea politică a unor țări precum Ucraina înainte ca acestea să devină membre cu drepturi depline. O asemenea abordare ar permite apropierea treptată de structurile europene, urmând ca aderarea completă să aibă loc ulterior.

Franța și Germania au pledat, în schimb, pentru o integrare etapizată. Într-un document de poziție comun, cele două state au susținut separarea accesului la piața unică, printr-un posibil statut de membru asociat, de aderarea deplină la UE, care ar trebui să rămână condiționată de îndeplinirea unor criterii stricte.

Totuși, pozițiile celor două tabere par să se apropie. La o conferință de presă din 6 octombrie, comisarul european pentru extindere, Marta Cos, a susținut și ea ideea integrării treptate, subliniind că aceasta nu trebuie să înlocuiască aderarea deplină.

„Integrarea treptată nu înlocuiește aderarea deplină. Este acceleratorul extinderii”, a declarat comisarul european.

Cos s-a arătat optimistă în privința perspectivelor Muntenegrului, estimând că țara ar putea deveni al 28-lea stat membru al UE până în 2028.

„O Uniune extinsă ne sporește ponderea politică și economică, într-un context de concurență geopolitică acerbă”, a afirmat ea.

Lecția Ungariei și riscul regresului democratic

Comisarul european a avertizat, totodată, că extinderea trebuie să fie însoțită de garanții privind respectarea standardelor europene și după aderare.

„Trebuie să ne asigurăm că, după aderare, aceste țări nu vor mai coborî niciodată sub aceste standarde, iar aceasta este lecția pe care am învățat-o din experiențele trecute”, a declarat Marta Cos.

Referirea a fost interpretată ca o trimitere la Ungaria, stat care a aderat la UE în 2004 și care, în timpul guvernării lui Viktor Orbán, a intrat în conflict cu instituțiile europene în privința statului de drept, a independenței justiției și a libertății presei.

Experiența Ungariei alimentează preocupările privind capacitatea Uniunii de a preveni regresul democratic în statele membre. În acest context, criteriile de aderare și mecanismele de monitorizare a respectării valorilor europene rămân elemente centrale ale dezbaterii privind viitoarea extindere.

Războiul din Ucraina, un factor în deciziile privind extinderea

Discuțiile au loc pe fondul intensificării atacurilor rusești asupra Ucrainei. Deși președintele american Donald Trump a afirmat recent că Moscova și Kievul au ajuns la un armistițiu privind infrastructura energetică, atacurile asupra unor obiective din Kiev și Harkov, inclusiv asupra unor centrale electrice și instalații de gaze naturale, au continuat, potrivit articolului sursă.

Evoluțiile de pe front și situația infrastructurii energetice ucrainene sunt așteptate să influențeze discuțiile liderilor europeni despre securitatea continentului și perspectivele aderării Ucrainei la UE.

Pentru Bruxelles, extinderea are atât o dimensiune politică și economică, cât și una strategică, în condițiile în care Uniunea încearcă să își consolideze influența într-un context de competiție geopolitică.

Europenii rămân împărțiți în privința extinderii

Sprijinul public pentru extinderea Uniunii Europene rămâne majoritar, dar opoziția este semnificativă. Potrivit unui sondaj Eurobarometru din mai 2026, 53% dintre cetățenii europeni se pronunță în favoarea extinderii, în timp ce 40% se opun.

De la înființarea Comunității Economice Europene, în 1958, cu șase state membre fondatoare, Uniunea a trecut prin șapte valuri de extindere. Grecia a aderat în 1981, iar Croația, în 2013, a fost ultima țară care a devenit membră, ducând numărul statelor UE la 28 înainte de retragerea Regatului Unit.

În prezent, Uniunea Europeană are 27 de state membre, iar eventualele noi aderări ridică întrebări privind capacitatea instituțiilor europene de a funcționa într-o Uniune mai mare, precum și privind condițiile politice și economice pe care candidații trebuie să le îndeplinească.