Rusia și-a intensificat campania de izolare a Ucrainei de Marea Neagră, utilizând o combinație agresivă de atacuri cu drone, rachete și hărțuire navală pentru a paraliza coridorul comercial sudic al țării invadate. Vizând direct hubul portuar Odesa – ce include porturile Odesa, Ciornomorsk și Pivdennîi -, Moscova duce un război de uzură economică și operațională, urmărind să blocheze principala sursă de venituri a Kievului, să întrerupă logistica de aprovizionare și să speculeze deficitul de sisteme de apărare antiaeriană ale Ucrainei pentru a schimba cursul general al conflictului.

Informația pe scurt:

·        Rusia încearcă să izoleze Ucraina de Marea Neagră, atacând porturile și infrastructura din regiunea Odesa

·        Atacurile afectează exporturile de cereale și veniturile Ucrainei, punând milioane de tone de mărfuri în pericol

·        Moscova exploatează deficitul de apărare antiaeriană, forțând Kievul să aleagă ce infrastructură protejează

·        Ucraina răspunde cu drone și rachete, atacând nave și infrastructura rusă din Marea Neagră

·        Conflictul afectează comerțul global, inclusiv prețurile cerealelor și petrolului

·        Războiul economic dintre Ucraina și Rusia se intensifică, iar alternativele terestre pentru exporturile ucrainene sunt mai costisitoare și complicate

 

Asaltul Rusiei

În ultimele luni, Rusia și-a intensificat campania militară împotriva porturilor ucrainene de la Marea Neagră, în special Odesa, folosind drone și rachete.

Potrivit experților de la Atlantic Council, Moscova urmărește să transforme, în fapt, cel mai mare oraș-port al Ucrainei de la Marea Neagră într-un oraș fără acces funcțional la mare. În timp ce bombardamentele sistematice asupra orașului și a rutelor maritime din apropiere distrug infrastructura portuară și împiedică navele de marfă să încarce mărfuri, Rusia atacă și drumurile, căile ferate și podurile care leagă regiunea Odesa de restul Europei.

Asaltul forțelor Federației Ruse scoate la iveală o lipsă de rachete interceptoare pentru apărarea antiaeriană a Ucrainei, perturbă exporturile de cereale, afectează veniturile din exporturi și duce la suspendarea livrărilor de arme către forțele ucrainene.

Asaltul din această vară împotriva sudului Ucrainei a vizat o gamă largă de facilități maritime, nave comerciale și rețele de transport terestru din regiunea Odesa. Autoritățile locale au înregistrat peste 70 de lovituri asupra infrastructurii portuare și peste 60 de atacuri directe împotriva navelor comerciale.

Doar în iulie, potrivit administrației portuare ucrainene  din Odesa, au avut loc 57 de atacuri rusești asupra navelor civile, dintre care 22 în larg, precum și alte 67 de lovituri asupra infrastructurii portuare.

De exemplu, dronele rusești au vizat cargoul turcesc Golden Leo la scurt timp după acesta ce a părăsit portul Odesa, provocând moartea a numeroși membri din echipajul internațional și provocând un incendiu la bordul navei. Nava, care transporta porumb ucrainean, s-a scufundat în largul coastelor Odesei o săptămână mai târziu.

De asemenea, la începutul lunii august, nava de marfă Nadezhda a fost lovită de o dronă explozivă în timp ce naviga pe culoarele de tranzit din Marea Neagră. Nava avariată a fost forțată să înainteze cu greu până în portul Samsun, de pe coasta nordică a Turciei, având avarii structurale.

Atacurile ruse au vizat și distrugerea infrastructurii portuare și a tranzitului. Astfel, valuri de drone Shahed și rachete de croazieră au lovit repetat lifturile de cereale, rezervoarele de combustibil și macaralele din Odesa, distrugând mii de tone de cereale destinate exportului.

Pentru a împiedica ajungerea cerealelor la dane pe cale terestră, forțele ruse au lansat drone Shahed și rachete direct asupra rețelei de transport, lovind trenuri de marfă și de pasageri care tranzitau regiunea Odesa.

The Guardian a notat că atacurile direcționate ale Rusiei împotriva infrastructurii portuare și a rutelor comerciale au provocat pierderi grele în rândul echipajelor civile, al docherilor și al comunităților locale. Experții au notat că, printre altele, campania violentă a Rusiei a transformat riscul maritim într-o armă îndreptată împotriva necombatanților.

Astfel, navele comerciale neutre care navighează pe Marea Neagră au fost atacate direct cu drone. În iulie, atunci când dronele rusești au lovit cargoul turcesc de cereale Golden Leo, la scurt timp după plecarea din Odesa, incidentul a provocat moartea a cel puțin 10 marinari internaționali, majoritatea proveniți din Siria și India.

În atacurile care au vizat facilitățile de pe uscat, cel puțin 16 lucrători portuari și marinari au murit în bombardamente recente ale Rusiei, în timp ce încărcau cereale și produse agricole pe navele de marfă.

Într-un material recent, un analist de la Atlantic Council care locuiește la Odesa a evidențiat extinderea rapidă a atacurilor aeriene spre zonele civile: “La începutul lunii august, o dronă rusească încărcată cu șrapnel mortal a lovit chiar pe strada mea, avariind o clădire istorică de locuințe, un centru cultural și o farmacie pe care o folosesc. Era un colț din centrul orașului care trecuse prin mai bine de patru ani de război aproape neatins. Pe 7 august, stadionul a fost lovit și grav avariat. Câteva zile mai târziu, două trenuri au fost lovite în regiunea Odesa.” 

“Priveliștea asupra Mării Negre oferea odinioară o evadare vizuală din mijlocul distrugerilor orașului, însă, odată cu suspendarea operațiunilor portuare, această imagine plăcută a fost umbrită de navele comerciale imobilizate, care urmau să transporte mărfuri către lumea exterioară. Un adevărat cimitir de nave, dintre care una a fost mistuită de flăcări, iar alta zace pe fundul mării,” a mai scris analistul.

Ce urmărește Moscova

Experții spun că campania strategică a Moscovei de a separa Ucraina de Marea Neagră este condusă de mai multe obiective economice, militare și geopolitice:

·        Strangularea economică și distrugerea veniturilor externe. Exporturile agricole reprezintă aproximativ 60% din totalul exporturilor de mărfuri ale Ucrainei, aproape 90% din cereale și uleiul de floarea-soarelui tranzitând istoric prin hubul portuar Odesa. Prin blocarea acestor porturi, Rusia privează Kievul de miliarde de dolari în valută, esențiale pentru susținerea bugetului de război și finanțarea operațiunilor de apărare.

·        Perioadă delicată. Atacurile Rusiei au loc chiar în momentul în care fermierii ucraineni se pregătesc pentru sezonul recoltării. Odesa, împreună cu două porturi învecinate, gestionează în mod normal aproximativ 60% din exporturile lunare, în valoare de circa 3,5 miliarde de dolari. Din cauza atacurilor, milioane de tone de grâne riscă acum să rămână în silozuri sau în nave scufundate, în loc să ajungă la cumpărători.

·        Pârghie strategică prin transformarea hranei în armă. Prin restricționarea produselor agricole ucrainene – care acoperă un sfert din importurile de grâu ale Egiptului, 18% din cele ale Indoneziei și 92% din uleiul de floarea-soarelui din UE – Moscova urmărește alimentarea presiunilor asupra Kievului, prin creșterea prețurilor și a riscurilor pentru securitatea alimentară, determinând partenerii internaționali să facă presiuni asupra Ucrainei pentru descaladare sau concesii.

·        Forțarea unor decizii dificile privind apărarea antiaeriană. Deoarece Ucraina depinde de stocurile limitate de rachete interceptoare Patriot furnizate de SUA pentru a proteja infrastructura critică și marile orașe, extinderea atacurilor cu rachete și drone asupra porturilor maritime pune Kievul într-o dilemă periculoasă: să risce expunerea marilor centre urbane sau să lase huburile comerciale maritime să ardă.

·        Blocarea logisticii maritime și a livrărilor de armament. Întreruperea operațiunilor portuare limitează capacitatea Ucrainei de a importa echipamente grele și materii prime pe cale maritimă, crescând dependența de rutele terestre mai lente din Europa Centrală.

·        Criza asigurărilor și efectele economice. Dincolo de distrugerile fizice, Rusia încearcă să creeze o blocadă economică de facto prin creșterea riscurilor și a costurilor transportului maritim, determinând companiile de transport comercial să evite apele ucrainene. TIME a scris despre modul în care mecanismele de piață au amplificat efectele atacurilor: “Aproape 90% dintre proprietarii de nave au suspendat escalele în porturi deoarece, la fel ca în Strâmtoarea Ormuz din apropierea Iranului, primele de asigurare au crescut enorm din cauza riscului persistent de atacuri.”

Potrivit comentatorilor citați de Time, “redirecționarea sistemelor Patriot pentru a proteja porturile ar fi atât scumpă, cât și periculoasă. Știind acest lucru, Rusia va continua atacurile asupra porturilor cu rachete și valuri de drone, fără a oferi asigurătorilor niciun motiv să scadă primele și niciun stimulent armatorilor să revină.”

În acest context, BBC a precizat că Marea Neagră rămâne o rută esențială pentru exporturile Ucrainei. Anul trecut, porturile din regiunea extinsă Odesa au gestionat peste 73 de milioane de tone de exporturi maritime ale Ucrainei, dintre care 38 de milioane de tone au fost cereale. 

Răspunsul Ucrainei

Cum a răspuns Kievul la campania Moscovei? Ucraina a ripostat activ în domeniul maritim, bazându-se pe drone maritime și rachete pentru a lovi navele de război rusești, tancurile petroliere din așa-numita “flotă din umbră” și infrastructura navală din Marea Neagră și Marea Azov.

După un atac combinat asupra hubului naval rus de la Novorossiysk, președintele Volodimir Zelenski a declarat: “Este pe deplin justificat ca Ucraina să răspundă la războiul Rusiei; Rusia este cea care poate și trebuie să pună capăt acestui război.”

De asemenea, ca reacție la încercarea de blocadă, Ucraina și-a extins campania navală asimetrică, folosind drone de suprafață (USV) și rachete cu rază lungă de acțiune. Atacurile ucrainene au lovit aproape 220 de nave rusești în Marea Neagră și Marea Azov.

Efectele strategice sunt majore:

  • Retragerea Flotei Ruse: Moscova a fost forțată să își retragă majoritatea navelor de război din bazele istorice din Crimeea ocupată (cum ar fi Sevastopol) și să le adăpostească la Novorossiysk.
  • Blocarea Canalului Caspica-Azov: Atacurile cu drone au obligat Rusia să suspende navigația comercială pe rețeaua fluvială ce leagă Marea Caspică de Marea Azov, afectând propriile rute interne de transport.

În același timp, însă, pentru a securiza culoarele comerciale civile, Kievul a transmis Moscovei prin intermediari o propunere privind oprirea reciprocă a atacurilor asupra navelor comerciale din Marea Neagră. Rusia a respins oferta, Kievul afirmând că Moscova solicită, în schimb, garanții împotriva atacurilor ucrainene asupra infrastructurii sale energetice.

“Se pare că poziția lor este că nu vor ataca coridorul nostru pentru cereale doar dacă noi încetăm să le atacăm sectorul energetic,” a declarat Zelenski la Kiev.

Reamintim că cele două părți au semnat anterior un acord, mediat de Turcia și ONU, pentru a opri atacurile maritime. Inițiativa privind transportul cerealelor prin Marea Neagră a fost în vigoare din iulie 2022 până în iulie 2023. Acordul a încetat după ce Kremlinul a refuzat să îl prelungească, susținând că sancțiunile occidentale afectau sectorul agricol al Rusiei.

Ulterior, Ucraina a redeschis unilateral ruta, folosind drone maritime pentru a scufunda nave rusești care operau în partea de nord-vest a Mării Negre.

Revenind la momentul actual, respingerea propunerii de către Moscova vine în contextul în care Turcia continuă să facă presiuni asupra ambelor părți pentru a conveni asupra unui moratoriu privind atacurile în Marea Neagră. Ankara a avertizat că temerile anterioare privind extinderea conflictului asupra rutelor comerciale maritime din regiune s-au materializat tot mai mult.

Putin a recunoscut impactul economic al atacurilor ucrainene cu drone, inclusiv asupra rafinăriilor de petrol aflate în interiorul teritoriului rus. El a declarat însă că Moscova a respins propunerile Kievului privind încetarea focului, considerându-le “inacceptabile”

“Suntem întotdeauna deschiși dialogului privind pacea, dar numai pe baza realităților de pe teren,” a declarat Putin pentru televiziunea de stat rusă, reiterând poziția de lungă durată a Moscovei.

Potrivit analiștilor, continuarea atacurilor stârnește îngrijorări cu privire la comerțul agricol mondial, Rusia și Ucraina reprezentând împreună mai mult de un sfert din exporturile globale de grâu. Escaladarea conflictului are loc în timp ce regiunea intră în actualul sezon al recoltelor.

Porturile din regiunea extinsă Odesa a Ucrainei gestionează aproximativ 90% din exporturile de cereale ale țării. Ucraina a exportat doar aproximativ 500.000 de tone de cereale în prima jumătate a lunii august, adică aproximativ o cincime din volumul pe care l-ar fi putut exporta, potrivit ministrului Agriculturii, Taras Vîsoțki.

Perturbările au afectat și exporturile de cereale ale Rusiei. La începutul acestei luni, trei dintre cele mai mari terminale pentru cereale ale Rusiei din portul Novorossiysk de la Marea Neagră și-au suspendat operațiunile după ce au fost avariate. Ministerul rus al Agriculturii analizează acum rute alternative de export pentru a limita impactul.

Cu toate acestea, autoritățile ucrainene au raportat că transportul de mărfuri nu s-a oprit complet în Marea Neagră. În cadrul unui summit al Coaliției Voinței, președintele ucrainean a clarificat situația: “Nu există o blocadă totală astăzi; există o încercare de blocadă totală, însă trei sau patru nave pe zi continuă să intre și să iasă din Marele Odesa, în ciuda faptului că ei lovesc infrastructura portuară.”

“Rusia a fost prima care a reluat atacurile asupra coridorului cerealelor, de aceea loviturile noastre împotriva exporturilor agricole rusești sunt pe deplin justificate,” a afirmat liderul de la Kiev.

Impactul

Analiștii au notat că strategia Rusiei în Marea Neagră depășește sfera unei blocade economice regionale. Ea produce unde de șoc pe piețele globale de energie, în alianțele diplomatice occidentale și în negocierile geopolitice de nivel înalt.

De exemplu, escaladarea din Marea Neagră a generat noi tensiuni între Kiev și susținătorii săi occidentali. Potrivit unor informații recente ale FT, vicepreședintele SUA, JD Vance, l-a contactat telefonic pe președintele Zelenski pentru a-i cere Ucrainei să oprească atacurile asupra anumitor facilități din portul rus Novorossiysk. Îngrijorarea Washingtonului viza în mod specific terminalele operate de Caspian Pipeline Consortium (CPC), care transportă petrol din Kazahstan către piețele occidentale.

Oficialii americani au avertizat că loviturile asupra tancurilor petroliere și ale facilităților de încărcare din Novorossiysk destabilizează prețul mondial al petrolului și afectează companiile energetice americane. Această dinamică arată cum strategia agresivă a Rusiei reușește indirect să creeze divergențe între Kiev și Washington, punând Ucraina în poziția de a alege între neutralizarea capacităților militare rusești și menținerea sprijinului politic necondiționat al Casei Albe.

Pe de altă parte, experții au notat că bombardamentele constante ale Rusiei exploatează dependența Ucrainei de interceptoarele Patriot furnizate de SUA. Forțând Kievul să aleagă între protejarea infrastructurii urbane, a rețelei energetice sau a terminalelor de cereale, Moscova pune presiune suplimentară pe rezervele limitate de interceptoare ale Ucrainei.

Din punct de vedere tactic, sistemele Patriot se numără printre puținele sisteme capabile să intercepteze anumite rachete balistice rusești. Așa cum subliniază TIME, mutarea acestor baterii scumpe la coastă pentru a proteja silozurile de cereale și danele de încărcare expune marile aglomerații urbane și liniile de aprovizionare ale frontului.

Moscova mizează pe un război de uzură al munițiilor antiaeriene: fiecare val de drone ieftine Shahed și rachete lansat asupra porturilor ucrainene obligă Kievul fie să consume interceptoare critice, fie să lase infrastructura economică să fie distrusă.

Această presiune constantă influențează direct negocierile privind ajutorul militar, forțând Ucraina să solicite neîncetat noi baterii antiaeriene de la partenerii din NATO în loc să se concentreze pe obținerea de armament ofensiv necesar operațiunilor de pe uscat.

Această presiune coincide cu negocieri delicate între Kiev și Washington pentru obținerea de noi sisteme de protecție împotriva atacurilor cu rachete balistice.

Președintele Zelenski a declarat recent că 5% din stocul actual de rachete al SUA ar fi suficient pentru ca țara sa să treacă peste iarnă, în timp ce 10% ar neutraliza amenințarea reprezentată de rachetele balistice rusești. În schimb, Ucraina se bazează pe aliați pentru a recurge la propriile rezerve limitate de sisteme de apărare antiaeriană.

Cu toate acestea, a notat Atlantic Council, puțini se așteaptă în mod realist ca Germania sau alți parteneri europeni să ofere absolut tot ceea ce pot disponibiliza. Acest lucru va însemna inevitabil mai multe distrugeri la Odesa și în întreaga Ucraină, confirmând și mai mult faptul că situația evidențiază limitele capacității occidentale de producție de interceptoare în raport cu ritmul atacurilor rusești. Cu alte cuvinte, aliații nu pot ține pasul cu producția de rachete balistice a Rusiei, aflată în expansiune rapidă.

Pe de altă parte, prin blocarea Mării Negre, Rusia folosește securitatea alimentară ca pe o armă de presiune geopolitică asupra țărilor din Sudul Global (Africa, Orientul Mijlociu și Asia de Sud-Est).

Restricționarea cerealelor ucrainene, care hrănesc populația din multe țări de pe glob, duce la creșterea prețurilor la alimente la nivel mondial. Calculul strategic al Kremlinului este că tulburările sociale și economice din aceste țări vor determina liderii din Sudul Global să facă presiuni diplomatice asupra Occidentului și asupra Kievului pentru a accepta concesii teritoriale sau relaxarea sancțiunilor economice impuse Rusiei, în schimbul redeschiderii rutelor de navigație.

TIME a notat însă că sprijinul european pentru Ucraina rămâne puternic, iar guvernele afectate de creșterea prețurilor sunt mai înclinate să dea vina pe Moscova decât pe Kiev. Însă Putin este acum atât de dornic să obțină victorii pe câmpul de luptă, încât își va continua strategia chiar și în absența unei victorii clare.

Concluzia. Aceasta nu este prima întrerupere a traficului maritim din Marea Neagră de la invazia rusă în Ucraina. Valurile de atacuri rusești asupra porturilor, la sfârșitul lui 2025 și începutul lui 2026, nu au încetinit operațiunile pentru mult timp. Însă acest ultim val de atacuri este atât mai amplu, cât și mai intens, în mare parte deoarece succesele recente ale Ucrainei, în special cele obținute în interiorul Rusiei, l-au determinat pe Putin să încerce să recâștige inițiativa pe câmpul de luptă.

Așa cum blocajul din Strâmtoarea Ormuz a determinat țările vecine să caute în grabă noi modalități de a transporta petrolul din Golful Persic, Ucraina ar putea transporta cereale pe Dunăre, prin porturile românești, și pe cale ferată, așa cum a făcut în primele zile ale războiului. Însă, ca și în trecut, redirecționarea transporturilor este costisitoare și complicată din punct de vedere logistic.

Rusia nu a reușit deocamdată să închidă complet coridorul maritim ucrainean, însă atacurile asupra porturilor și navelor cresc costurile economice și logistice ale menținerii acestuia. Pentru Kiev, miza depășește exporturile de cereale: accesul la Marea Neagră este esențial pentru comerț, aprovizionare și reziliența economică. Iar pentru Moscova, atacurile oferă o modalitate de a exercita presiune asupra Ucrainei fără a obține neapărat o victorie militară decisivă pe uscat.

Modul în care se desfășoară războiul Rusiei împotriva Ucrainei va continua să se schimbe, pe măsură ce fiecare parte caută noi modalități de a rupe blocajul de pe câmpul de luptă în favoarea sa. Asaltul forțelor Moscovei în Marea Neagră este dovada acestei strategii în schimbare, cu pagube economice, financiare și umane uriașe, ce sunt resimțite cu mult dincolo de Ucraina și Rusia.

Surse: Atlantic Council, The Guardian, Al Jazeera, Reuters, BBC, New York Times, TIME, Wall Street Journal, Safety4Sea, Pravda, Financial Times, National Security Journal, CNN