Topul celor mai necredibile televiziuni și site-uri din România.

Cu toate că se află în Uniunea Europeană din 2007, presa autohtonă pare să fie la fel de lipsită de autonomie editorială ca înainte de aderare. Un desen de Dan Perjovschi
Independența politică și autonomia editorială a presei autohtone sunt afectate în proporție de peste 90%, dar cu toate acestea credibilitatea mass-media din România pare să fie în creștere.
38% dintre români au încredere în presă potrivit Raportului pe 2020 făcut de Reuters Institute Digital News Report. Cercetarea se bazează pe două sondaje ample, unul din ianuarie-februarie, înainte de criza epidemică și al doilea din aprilie, când a avut loc vârful pandemiei de coronavirus. Au fost intervieivați peste 80.000 de oameni din 40 de țări și, din spusele lor, 70% folosesc telefoanele ca principal instrument de căutare a informațiilor.
Încrederea românilor în presă pare să crească față de anul trecut, când același Raport menționa că 35% dintre respondenți au încredere în mass-media.
Sondajele institutelor naționale au, însă, rezultate care arată că presa nu este printre favoritele oamenilor: doar 27% aveau încredere în mass-media, potrivit unui sondaj Inscop dat publicității la începutul anului trecut. Încrederea românilor în instituții începea cu Armata, Biserica și Jandarmeria, iar presa apărea abia pe locul unsprezece după cele două cele mai importante servicii de informații.
Un sondaj publicat de IRES în luna mai lasă să se înțeleagă că 50% dintre românii nu au încredere în mass-media întrucât „statul și presa au avut o înțelegere pentru a trunchia, denatura sau limita informații cu privire la COVID – 19”
Datele globale, sugerează, pe de altă parte, că cetățenii statelor din Europa Occidentală au mai mare încredere în presa tradițională, decât populațiile din alte părți ale lumii. Franța pare să fie o excepție în acest sens fiindcă doar 24% dintre cei întrebați au răspuns că au încredere în informațiile obținute din mass-media. Spre deosebire de Franța, unde încrederea în presă a scăzut pe fondul mișcării Vestelor Galbene, în celelalte state în care oamenii nu pun bază pe mass-media și au indici scăzuți în acest sens, cum ar fi Coreea de Sud, Ungaria și Grecia, neîncrederea este bazată pe insuficienta independență a presei.
Îndependența și informațiile echilibrate aduc mai multă credibilitate, cel puțin așa rezultă din studiul dat publicității de Institutul Reuters, care a constatat de asemenea că polarizarea și atacurile politice asupra jurnaliștilor au legătură cu încrederea relativ scăzută a mass-media:
„Trusturile cele mai credibile încearcă să ofere un peisaj politic echilibrat, în vreme ce companiile media cele mai partizane au o credibilitate mai scăzută și tind să acopere scandaluri și să aducă celebritățile în prim plan”.
Cercetarea Reuters scoate la iveală care sunt cele mai credibile branduri din presa autohtonă:
1. ProTV cu o credibilitate de 76%,
2. Digi24 cu o credibilitate de 71%
3. Ziarul Financiar cu o credibilitate de 68%
4. Mediafax cu o credibilitate de 66%
5. TVR cu o credibilitate de 64%
Topul celor mai puțin credibile trusturi de presă, potrivit Institutului Reuters:
1. Antena 3 despre care 35 % dintre români spun că nu au deloc încredere
2. RomâniaTv: 30% nu au încredere
3. Realitatea Tv: 25% nu au încredere
4. știripesurse: 21% nu au încredere
5. Libertatea: 20% nu au încredere
Televiziunile cu cea mai mare audiență
1. ProTV
2. Digi24
3. Antena 1
4. Antena 3
5. România TV
6. TVR
Site-urile cu cea mai mare audiență:
1. Știrile ProTV
2. Ziare.com
3. Digi24 online
4. știripesurse
5. yahoo news
Un studiu lansat de Comisia Europeană completează această cercetare cu riscurile cele mai mari la care este supusă presa românească.
Astfel, cele mai mari ameninţări pentru pluralismul media din România provin din lipsa viabilităţii economice a pieţei media, la care se adaugă polarizarea partizană a presei şi nivelul scăzut de conştientizare a standardelor jurnalistice.
Independența politică și autonomia editorială a presei autohtone sunt afectate în proporție de peste 90%, dar mass-media finanțată de la bugetul public, cum sunt radioul și televiziunea publice sau Agerpres, se află într-o situație și mai grea, potrivit concluziilor Comisiei Europene, pentru că independența lor se află sub un risc de aproape 100%.
În România, pluralismul pieţei de presă este domeniul de cel mai mare risc (76%) dintre cele patru analizate în cadrul Instrumentului de monitorizare a pluralismului mass-media, alături de protecţia elementară a dreptului la exprimare şi informare, independenţa politică şi incluziunea socială.
Analiza Comisiei Europene indică la capitolul pluralismului doi indicatori, care arată că țara se află la cote de risc: influenţa proprietarului sau comercială asupra conţinutului editorial şi gradul de concentrare al platformelor online:
„În România nu există garanţii că presa este independentă din punct de vedere politic (risc 90%) sau autonomă din punct de vedere editorial şi nu există legislaţie sau autoreglementare la nivelul profesiunii care să prevină conflictul de interese, să limiteze controlul direct sau indirect al partidelor politice sau să protejeze autonomia media în numirea redactorilor şefi. Când vine vorba despre site-urile de ştiri, riscurile privind independenţa politică sunt şi mai mari”
Comisia Europeană mai vorbește în studiul dat recent publicității despre absența datelor în ceea ce privește companiile mediatice din România, invocând „simptome ale unor probleme structurale mai profunde”, care țin de absența transparenței instituțională ca practică universal valabilă, de informațiilor de bază a trusturilor mediatice, dar și de limitarea profesiei de jurnalist.
Sursa Europa Libera