Obezitatea trebuie abordată ca o boală complexă, cu numeroși factori determinanți și cu un risc important de complicații, nu doar prin recomandarea ca pacientul să mănânce mai puțin și să facă mai multă mișcare. Mesajul a fost transmis de prof. dr. Cătălin Copăescu, chirurg bariatric și metabolic, în cadrul dezbaterii G4Media „Greutatea sub control – de la dietă și sport la tratamente și intervenții”.

Cătălin Copăescu este director medical, șef al Departamentului de Chirurgie și director al Centrului Bariatric de Excelență din cadrul Ponderas Academic Hospital – Regina Maria.

Persoanele care prezintă obezitate cad în această capcană a unor schimbări ale stilului de viață care au un impact minimal, pe când în realitate vorbim despre o boală complexă, care trebuie investigată și tratată medical, a spus medicul.

Unii pacienți nu conștientizează riscurile medicale ale obezității

Unul dintre obstacolele majore în tratarea obezității este faptul că o parte dintre persoanele afectate nu consideră că au o problemă medicală, a explicat medicul.

„O parte dintre cei care au experiența obezității nu conștientizează că ei sunt, de fapt, într-o situație aflată la risc evolutiv din punct de vedere medical. Și atunci, dacă obezitatea pentru ei nu există, condiția pe care ei o trăiesc nu are relevanță din punct de vedere medical, pentru că ei nu consideră că trebuie să facă ceva, pentru că nu au o problemă”, a declarat Cătălin Copăescu.

Medicul a citat un studiu al Societății Române de Chirurgie Metabolică potrivit căruia 25% dintre persoanele chestionate au afirmat că nu au nicio problemă legată de greutate, deși aveau un indice de masă corporală de peste 35–40 kg/m².

Recomandarea „mănâncă mai puțin și fă mai multă mișcare” nu este suficientă

O altă problemă semnalată de Cătălin Copăescu este abordarea superficială de care se lovesc uneori pacienții atunci când solicită ajutor medical. În loc să fie evaluați și investigați, aceștia primesc recomandări generale privind alimentația și mișcarea.

„De fapt, ei au nevoie de ajutor, sunt stigmatizați, boala – obezitatea – nu este calificată și investigată ca atare, iar lista de recomandări este rezumată la aceste simple idei, care sunt la îndemâna oricărui cetățean”, a spus medicul.

Vezi și VIDEO | Cum se gestionează corect greutatea corporală, dincolo de dietă. Anca Hâncu, medic nutriționist și doctor în științe medicale (MedLife): Medicina stilului de viață abordează în mod complex nevoile reale ale corpului și măsurile necesare pe termen lung

„Și atunci, de ce m-aș duce eu într-un loc unde să cer ajutor? Pentru că eu știu că trebuie să mănânc mai puțin și să merg mai mult. Or, nu este aceasta soluția”, a continuat el.

Potrivit specialistului, obezitatea are cauze multiple, iar persoanele afectate au nevoie de sprijin medical adaptat situației lor.

„Noi discutăm acum despre o boală care are un determinism extrem de complex, plurifactorial și, în fața unei astfel de situații, cei care au o asemenea experiență au nevoie de ajutor.”

Ce investigații sunt necesare în cazul obezității

Înaintea alegerii tratamentului, medicii trebuie să evalueze efectele obezității asupra întregului organism. Investigațiile pot viza impactul mecanic și metabolic, dar și funcțiile cardiovasculară și respiratorie.

„Trebuie să facem o serie destul de amplă de investigații, care ne vor putea arăta care este impactul obezității asupra condiției medicale a persoanei respective, în diverse planuri: mecanic, metabolic, cardiovascular și respirator. Ulterior, trebuie să luăm o decizie”, a explicat Cătălin Copăescu.

„Înainte de a identifica măsurile care trebuie discutate și aplicate, ar trebui să recunoaștem existența unei probleme, iar acesta mi se pare un pas important”, a adăugat medicul.

El a avertizat că recomandările formulate superficial ignoră mecanismele biologice ale bolii.

„Sfaturile date superficial – «mănâncă mai puțin și aleargă mai mult» – sunt împotriva firii lucrurilor. Nu putem controla mental biologia. Este o boală, există o senzație de foame exagerată, este nevoie de tratament și, slavă Domnului, astăzi există atât de multe soluții terapeutice.”

Chirurgia bariatrică nu are un obiectiv estetic

Întrebat când poate fi considerat un pacient potrivit pentru procedurile de chirurgie bariatrică și dacă acestea oferă rezultate pe termen lung, medicul a subliniat că obiectivul tratamentului nu este unul estetic.

„În niciun caz condiția estetică nu reprezintă un obiectiv pentru această boală, indiferent de forma terapeutică pe care o luăm în considerare, chirurgia fiind una dintre ele. Chirurgia bariatrică sau chirurgia metabolică este prezentă în România de peste 40 de ani, sub diferite forme”, a declarat Cătălin Copăescu.

Potrivit acestuia, obezitatea reprezintă fondul pe care pot apărea numeroase complicații. Medicul a enumerat diabetul și afecțiunile cardiovasculare, respiratorii, hormonale și locomotorii, precizând că sunt cunoscute peste 200 de complicații asociate bolii.

Rezultatele chirurgiei bariatrice pe termen lung

În evaluarea unui tratament pentru obezitate, specialiștii nu urmăresc doar scăderea imediată în greutate, ci și menținerea rezultatelor și controlul afecțiunilor asociate pe termen lung.

„Chirurgia bariatrică și metabolică a putut dovedi că, 10, 15 sau 20 de ani mai târziu, pacienții rămân în același registru al unui control bun al obezității și, implicit, al condițiilor medicale complicate care pot apărea atunci când boala nu este controlată”, a afirmat medicul.

Cătălin Copăescu a mai spus că perspectiva potrivit căreia pacientul trebuie să încerce succesiv toate celelalte tratamente, iar chirurgia să fie utilizată numai ca ultimă soluție, nu mai este de actualitate. Alegerea terapiei trebuie făcută în funcție de situația medicală a fiecărui pacient și de eficiența estimată a opțiunilor disponibile.

Când poate indica greutatea un dezechilibru nutrițional major

În evaluarea pacientului trebuie luată în considerare și greutatea pe care acesta o avea atunci când a devenit adult, în jurul vârstei de 18–20 de ani.

Potrivit medicului, dacă o persoană constată că are cu aproximativ 50% mai mult decât greutatea pe care o avea la începutul vieții adulte, această evoluție poate indica un dezechilibru nutrițional major, care trebuie investigat și tratat.

El a admis că alimentația echilibrată și activitatea fizică sunt importante pentru prevenție și pentru controlul greutății. Totuși, în cazul unei persoane care suferă deja de obezitate, schimbarea stilului de viață poate avea un efect terapeutic limitat, a explicat Cătălin Copăescu.

„Uneori, persoanele care prezintă obezitate cad în această capcană a unor schimbări ale stilului de viață care au un impact minimal asupra condiției lor medicale. Da, pentru prevenire și pentru controlul greutății sunt extrem de utile, dar nu au relevanță terapeutică”, a spus medicul.

Eficiența tratamentului trebuie evaluată prin obiective medicale clare. Atunci când rezultatele așteptate nu sunt obținute, abordarea terapeutică trebuie ajustată.

„Dacă aceste ținte nu sunt însoțite de o eficiență calculată, atunci trebuie să escaladăm soluția terapeutică”, a concluzionat prof. dr. Cătălin Copăescu.

Vezi dezbaterea completă aici: