Prețurile locuințelor în România au crescut cu 12,1% în al doilea trimestru din 2026 față de aceeași perioadă a anului trecut, potrivit Euronews.

Așadar, prețurile locuințelor din Europa continuă să crească, depășind inflația în multe țări. Creșterile anuale au variat de la 0,6% în Germania la 16,5% în Portugalia în al doilea trimestru al anului 2026.

Portugalia, Bulgaria și Spania au înregistrat creșteri anuale de două cifre în al doilea trimestru al anului 2026, în timp ce prețurile au scăzut în Finlanda, Luxemburg și Franța.

În întreaga UE, prețurile au crescut cu 4,7% față de anul precedent, depășind inflația de 3,2%.

Dintre cele 29 de țări europene, nouă au înregistrat creșteri anuale de două cifre ale prețurilor locuințelor, potrivit Eurostat. Portugalia a înregistrat cea mai mare creștere anuală în al doilea trimestru al anului 2026, de 16,5%, urmată îndeaproape de Bulgaria (15,5%).

Mikk Kalmet, expert imobiliar la Global Property Guide, a remarcat că cererea puternică de locuințe continuă să depășească oferta în Portugalia, în special în Lisabona, Porto și în zonele de coastă populare.

„Construcțiile noi limitate, investițiile străine, cererea legată de turism și deficitul persistent de locuințe au contribuit toate la creșterea prețurilor”, a declarat el pentru Euronews Business.

Kalmet a explicat că, în Bulgaria, creșterea veniturilor gospodăriilor, majorarea salariilor, finanțarea ipotecară relativ accesibilă și cererea puternică pentru proprietăți ca investiție au susținut creșterile de prețuri.

Lituania (14,3%), Slovacia (13,6%), Croația (12,7%), Spania (12,1%), România (12,1%), Letonia (11,4%) și Ungaria (10,2%) au înregistrat, de asemenea, creșteri de peste 10%.

Danemarca (9,4%), Slovenia (9,1%) și Cehia (8,6%) au fost, de asemenea, aproape de pragul de 10%.

Prețurile locuințelor au crescut, de asemenea, peste media UE în Cipru (7,9%), Malta (6,9%), Polonia (6,3%), Irlanda (6%), Estonia (5,8%), Austria (5,1%) și Suedia (4,8%).

Trei țări au înregistrat scăderi

Finlanda (-2,7%), Luxemburg (-2,2%) și Franța (-0,8%) au fost singurele țări în care prețurile locuințelor au scăzut de la un an la altul în această perioadă.

Mikk Kalmet a indicat creșterea economică slabă din Finlanda, alături de încrederea redusă a consumatorilor și efectele persistente ale ratelor mai ridicate ale dobânzilor.

„În Franța, constrângerile privind accesibilitatea, cererea relativ slabă de locuințe și efectele ratelor ipotecare anterior ridicate au exercitat presiuni în sensul scăderii prețurilor”, a declarat Kalmet, adăugând că incertitudinea economică i-a determinat, de asemenea, pe unii potențiali cumpărători să amâne achizițiile.

În rândul celor mai mari patru economii ale UE, Spania se remarcă printr-o creștere de 12,1%, în timp ce Italia (4%) este sub media UE. Germania a înregistrat doar o creștere ușoară, de 0,6%, puțin peste Franța, unde prețurile locuințelor au scăzut cu 0,8%.

„[În Germania] ratele mai ridicate ale creditelor ipotecare au revenit. Accesibilitatea locuințelor se deteriorează. Cererea de credite ipotecare este în scădere”, au scris Carsten Brzeski și Franziska Biehl de la ING în analiza lor.

Factorii locali determină diferențele de pe piața imobiliară europeană

Kalmet a subliniat că ritmurile diferite de creștere a prețurilor locuințelor reflectă în mare măsură deficitul de locuințe la nivel național, creșterea veniturilor, condițiile de creditare ipotecară și tendințele demografice. „Piețele imobiliare sunt în esență locale, chiar dacă țările europene împărtășesc multe dintre aceleași condiții economice și monetare”, a spus el.

Țările care se confruntă cu o cerere puternică și construcții limitate tind să înregistreze creșteri mai rapide ale prețurilor. În schimb, țările cu o creștere economică mai slabă, o cerere redusă din partea gospodăriilor sau o sensibilitate mai mare la costurile de împrumut au înregistrat creșteri mai lente sau scăderi ale prețurilor.

Creșterea rămâne puternică în termeni reali

Atunci când se ține cont de inflație, creșterea reală a prețurilor locuințelor este în continuare puternică în multe țări.

În UE, cu o inflație de 3,2%, prețurile locuințelor au crescut cu 1,5% în termeni reali.

Cu toate acestea, creșterea a rămas mult mai puternică în mai multe țări. În Portugalia, de exemplu, inflația a fost de 3,6% în această perioadă, ceea ce a dus la o creștere reală a prețurilor locuințelor de 12,1%.

Creșterea reală a fost, de asemenea, de peste 7% în Slovacia (9,4%), Bulgaria (9,1%), Lituania (8,8%), Spania (8,3%), Letonia (7,9%), Danemarca (7,7%), Ungaria (7,7%) și Croația (7,5%).

Șase țări au înregistrat scăderi în termeni reali, cea mai mare fiind în Luxemburg, cu o scădere de 6,4%. Prețurile reale ale locuințelor au scăzut, de asemenea, cu 3,2% în Franța și cu 2% în Germania.

Explicând ce a determinat prețurile locuințelor în acest interval de un an, Kalmet a spus: „Trei factori se remarcă: deficitul persistent de locuințe, creșterea veniturilor gospodăriilor și schimbarea condițiilor de creditare ipotecară. În multe țări europene, construcția de locuințe nu a reușit să țină pasul cu cererea de locuințe.

Ce urmează pentru prețurile locuințelor?

Kalmet se așteaptă ca deficitul persistent de locuințe și cererea continuă să susțină creșteri suplimentare ale prețurilor pe multe piețe europene. Cu toate acestea, este probabil ca ritmul de creștere să rămână neuniform, iar un alt an cu creșteri de două cifre nu trebuie considerat garantat.

„Cea mai mare incertitudine o reprezintă ratele dobânzilor. BCE a majorat ratele în septembrie 2026 ca răspuns la presiunile inflaționiste reînnoite. Costurile mai ridicate ale creditelor ipotecare, combinate cu o putere de cumpărare mai slabă cauzată de creșterea prețurilor la energie, ar putea încetini cererea de locuințe”, a spus el.

Brzeski și Biehl au remarcat că potențialii cumpărători din Germania se confruntă acum cu o combinație dificilă de prețuri mai ridicate ale proprietăților, costuri mai mari de finanțare și efectele persistente ale unei puteri de cumpărare reale mai slabe, determinate de efectele economice negative ale războiului din Orientul Mijlociu.